Psalmi 76:7 - Biblia în versuri 2014

⁷ Au adormit. Ce-nfricoșat Ești Doamne, în mânia Ta! Cine-mpotrivă, Îți va sta?

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁷ Tu ești de temut! Cine poate sta înaintea Ta, când ești mânios?

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁷ Tu impui atât de mult respect și atâta frică! Cine poate sta înaintea Ta când ești supărat?

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁷ La amenințarea ta, Dumnezeul lui Iacób, au înlemnit și carele, și caii.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁷ Cât de înfricoșat ești Tu! Cine poate să-Ți stea împotrivă când Îți izbucnește mânia?

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁷ Tu, tu ești de temut; și cine poate sta înaintea ta, când te mânii?

Psalmi 76:7 Mawu Ofanana

1 Cronici 16:25

Căci Domnu-i mare, ne-ncetat, Și vrednic e, de lăudat. Mereu, El este de temut, Pentru ceea ce a făcut. E mai presus de toți acei Care se cheamă dumnezei;

Esdra 9:15

O Doamne, Tu ești drept, mereu. Tu ești al nostru Dumnezeu. O rămășiță, suntem noi, Venită-n țară, înapoi. Noi, cei care am fost robiți, Suntem – prin Tine – izbăviți. ‘Naintea Ta suntem aflați Asemeni unor vinovați. De-aceea, nici nu putem sta Acuma, înaintea Ta.”

Psalmi 130:3

Nelegiuirile făcute, Dacă ar fi mereu ținute ‘Naintea Ta, cine-ar putea, Oare-n picioare, ca să stea?

Psalmi 2:12

Pe al Său Fiu să Îl cinstiți, Ca nu cumva Să-L mâniați Și să pieriți pe-a voastră cale. Căci iată, gata-i să se-aprindă Mânia Lui și-atuncea, vale, Va curge și-o să vă cuprindă. Ferice e de toți cei care Vor face doar în acest fel, Ferice e de fiecare Dacă, mereu, se-ncrede-n El.

Psalmi 89:7

Domnul Se-arată-nfricoșat, În adunarea sfinților. Pentru întregul lor sobor, Temut se află Dumnezeu.

Psalmi 90:11

Dar cine oare, seamă ține – Așa după cum se cuvine – Vreodată, de a Ta mânie Și de nespusa ei tărie? Sau cine ia în seamă, oare, A Ta urgie arzătoare – Așa după cum se cuvine – Ca să se teamă-apoi, de Tine?

Exodul 15:1

Moise și tot poporul lui, Cântară-un cântec Domnului. Ei ziseră: „Lui Dumnezeu, Avem să Îi cântăm, mereu, Căci slava, El Și-a arătat: Apele mări-a revărsat, Înecând cal și călăreț.

Exodul 15:4

El, oastea Faraonului Și-ntreg convoiul său de care, Le-a prins și le-a zvârlit în mare. Toți călăreții – încercați, Aleși, destoinici – înecați Au fost, de-a Mării Roșii ape. Nici unul n-a putut să scape,

Nahum 1:6

Cine va sta, în fața Lui, Răbdând urgia Domnului? Dar cine poate, piept să ție, Când vine-aprinsa Lui mânie? Urgia Lui foc se vădește Și stâncile le prăbușește.

Matei 10:28

Nu vă speriați de cei ce vor Ucide trupul, ci de Cel Care, suflet și trup – la fel – E în măsură să le piardă Și, în gheenă, să le ardă.

1 Corinteni 10:22

Ați vrea ca-ntărâtat să fie Al nostru Domn, la gelozie? Mai tari, gândiți, că suntem noi, Decât e Dumnezeu, apoi?”

Revelația 14:7

Îngeru-acela a strigat, Tare, zicând: „Neîncetat, Teamă s-aveți, de Dumnezeu, Și să-I dați slavă, tot mereu, Căci ceasul judecății Lui, Acuma a sosit! Celui, Care-a făcut cer și pământ, Mare și ape câte sânt, Să vă-nchinați, necontenit!”

Revelația 15:4

Nu va avea teamă, de Tine? Și cine are să-ndrăznească, Numele Tău, să nu-L slăvească? Tu Doamne, numai Tu ești Sfânt, Iar Neamurile, câte sânt În lume, vor veni, la Tine, În fața Ta să se închine, Căci judecățile făcute, De către Tine, sunt știute De toți – că fost-au arătate – Și le-au văzut că-s minunate!”