Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 72:5 - Biblia în versuri 2014

5 Tocmai de-aceea, ei se vor Teme necontenit de Tine, Atât cât soarele va ține Și-atât cât luna va lăsa Lumea să vadă fața sa, Din neam în neam, în veșnicie.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

5 Ei se vor teme de Tine atât timp cât va fi soare, cât va fi lună, din generație în generație.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 Regele va trăi atât timp cât va fi soare, cât va fi lună, din generație în generație.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 Ei se vor teme de tine cât soarele și luna, din generație în generație.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 Așa că se vor teme de Tine cât va fi soarele și cât se va arăta luna, din neam în neam;

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

5 Se vor teme de tine cât vor fi soarele și luna, din neam în neam.

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 72:5
14 Mawu Ofanana  

Israeliții au aflat, De felu-n care-a judecat, Atuncea, Solomon. Astfel, Cu toții s-au temut de el, Căci au văzut că Domnul pune În el, a Lui înțelepciune Care, mereu, îl însoțește Și-n judecăți îl sfătuiește.


Numele lui are să ție Din veșnicie-n veșnicie: Cât soarele pământului Va dăinui numele lui. Unii pe alții vor căta De a se binecuvânta Cu al său nume. „Fericit”, De oameni, el va fi numit.


Atunci are să înflorească Acel ce o să se vădească A fi un om neprihănit. Pace va fi necontenit Și din belșug, cât o să țină Luna și blânda ei lumină.


Sămânța lui are să fie, În veci, pe jilțul de domnie.


Domnia Lui are să crească, Mereu, și are să-nflorească. Cu pace fără de sfârșit, Are să fie întărit Jilțul lui David, de domnie, Precum și-a lui împărăție, Pentru că fi-va sprijinită Prin judecată și-ntărită Printr-o neprihănire vie Care va ține pe vecie. Lucrul acesta, negreșit, Are să fie împlinit De râvna Celui cari, mereu, E al oștirii Dumnezeu.


Însă în vremea cea pe care Această-mpărăție-o are – În vremea-n care-nscăunați, Pe tron, sunt ai ei împărați – Acela care, tot mereu, E-al cerurilor Dumnezeu Va ridica o-mpărăție Cari veșnică are să fie. Află că nimeni, peste ea, A fi stăpân, nu va putea, Căci nimicite, de ea, sânt Domniile de pe pământ. De-aceea, astă-mpărăție Va dăinui pe veșnicie.


Slavă – atuncea – I s-a dat Și o putere-mpărătească, Pentru ca Lui să Îi slujească Popoarele neamurilor, Indiferent de limba lor. Astfel, peste întreaga fire, El a primit o stăpânire Care, veșnică, se arată, Căci nu va pieri, niciodată.


Apoi, domniile aflate, Sub ceruri, au a fi luate. Împărățiile ce sânt Pe fața-ntregului pământ – Cari sunt ale-mpăraților – Date-au să fie sfinților Celui Prea-Nalt. A Lui domnie Are să țină pe vecie. Toate puterile vor sta În slujbă-I și-L vor asculta, Căci doar a Lui Împărăție, Fără sfârșit are să fie!”


Mereu, slavă să-I fie dată Și în Biserică, și sus, Prin Domnul nost’, Hristos Iisus, Din neam în neam, prin ani ce vin, În vecii vecilor! Amin.”


Din trâmbița ce o avea, Când îngerul al șaptelea A răsunat, am auzit, Glasuri, în cer, care-au rostit: „Împărăția lumii, iată, Acuma chiar, a fost luată, Trecând în mâna Domnului, Precum și a Hristosului Cari este-al Său. În acest fel, În veci, va-mpărăți doar El.”


Apoi, spre Domnul a strigat, Cu glas puternic, Samuel, Și chiar în ziua ‘ceea, El Trimis-a tunete și-apoi, Valuri de ploaie, în șuvoi. Când aste semne le-a văzut, Întreg poporul s-a temut De Domnul și de Samuel.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa