Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 7:5 - Biblia în versuri 2014

5 Atuncea să mă urmărească Toți cei cari sunt dușmani ai mei Pentru ca viața să-mi răpească Și să mi-o culce la pământ, Iar slava să mi-o risipească! (Oprire)

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

5 atunci fie ca dușmanul să-mi urmărească sufletul și să mă ajungă, să-mi calce viața în picioare și să-mi culce gloria în țărână! Selah

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 Dacă s-a întâmplat așa, atunci dușmanul să mă urmărească și să mă ajungă. Să îmi calce viața cu picioarele și să îmi culce gloria în praful pământului!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 dacă am răspuns prietenului meu cu rău și fără motiv mi-am jefuit vrăjmașul,

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 atunci să mă urmărească vrăjmașul și să m-ajungă, să-mi calce viața la pământ și slava mea în pulbere să mi-o arunce! (Oprire)

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

5 să‐mi urmărească vrăjmașul sufletul și să‐l ajungă; da, să calce la pământ viața mea și să‐mi pună slava în pulbere. (Sela).

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 7:5
17 Mawu Ofanana  

Un sac de piele mi-am cusut; Capu-n țărână mi-a căzut.


Vai, cum vorbesc ei, pătimași, De mine, când încep să zică: „Acuma dar, la Dumnezeu, Nu e scăpare pentru el!” (Oprire)


Cu Tine-n luptă, tăbărâm Peste vrăjmași și-i doborâm, Căci numai cu Numele Tău, Zdrobim potrivnicul cel rău.


Dar omul care se vădește În cinste pus, nu dăinuiește, Căci la o vreme și el piere, Ca vita dusă la tăiere.


Doar Dumnezeu e-Acela cari Ne-ajută-a face isprăvi mari. Vrăjmașii, o să ni-i zdrobească Și are să îi nimicească.


Iată că Eu l-am slobozit Peste un neam nelegiuit. Peste-un popor l-am aruncat, Care – mereu – M-a mâniat, Să-l prade și să-l jefuiască, Să-l calce și să-l nimicească, Amestecând acel popor Cu glodul ulițelor lor.


„Eu am călcat în teasc, vezi bine, Și nici un om n-a fost cu Mine. Pe toți, în teasc, Eu i-am călcat, Căci eram tare mâniat, Iar al lor sânge a țâșnit Și hainele Mi le-a mânjit.


Doamne, nădejdea cea pe care Neamul lui Israel o are! Cei ce Te părăsesc pe Tine Acoperiți sunt, de rușine.” „Cei care, de la Mine, cată – Necontenit – să se abată, Scriși au să fie, pe pământ, Că-L părăsesc pe Domnul Sfânt, Pe Cel care – din veșnicie – Este izvor de apă vie.”


Tu ai ieșit să-Ți mântuiești Poporul și să-l izbăvești Pe al Tău uns. Cu brațul Tău, Acoperișul celui rău Îl spulberi căci – din temelie Și pân’ la vârf – o să îi fie Zdrobită casa, negreșit. (Oprire)


Asemenea vitejilor Care zdrobesc sub pașii lor Noroiu-n ulițe aflat, Vor fi cu toți, căci ne-ncetat, Domnul cu ei are să fie Și-i va-nsoți în bătălie. Toți călăreții încercați Au să rămână rușinați.


Sub ale voastre tălpi, apoi, Pe cei răi îi veți strivi voi, În ziua ‘ceea rânduită Care de Mine-i pregătită” – A cuvântat Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are.


La straiul tău, te rog, privește. Un colț, din haină, îți lipsește, Iar acel colț – ia seama bine – Uite-l, în mână e, la mine! Ți l-am tăiat, pe când dormeai. În mâna mea, tu te aflai, Iar eu, ușor, aș fi putut, Să te omor, însă n-am vrut. Deci după cele întâmplate, Vei ști că nici o răutate – Și nici o răzvrătire – n-are, Față de tine-a mea purtare. Totuși, tu – curse – îmi întinzi, Neîncetat, ca să mă prinzi, Să îmi iei viața, negreșit.


Azi, bunătate-ai arătat, Pentru că Dumnezeu m-a dat, În mâna ta – precum ai zis – Și totuși, tu nu m-ai ucis.


Acum știu bine, că tu ești Acela cari ai să domnești, Pete-al lui Israel popor.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa