Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 7:13 - Biblia în versuri 2014

13 Apoi, azvârle-asupra lui Săgețile ucigătoare. Scăpare, pentru cel rău, nu-i, De-a Lui săgeată arzătoare!

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

13 Lui îi pregătește armele morții, săgeți aprinse îi pregătește.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

13 Îi pregătește armele morții și săgeți aprinse.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

13 Oare nu-și ascute din nou sabia, își întinde arcul și țintește?

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

13 îndreaptă asupra lui săgeți omorâtoare și-i aruncă săgeți arzătoare!

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

13 Și i‐a pregătit armele morții, își face săgețile arzătoare.

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 7:13
17 Mawu Ofanana  

La capăt: iată, m-au străpuns Săgețile lui Dumnezeu. Otrava lor, în trupul meu, Pătrunde-acum; groaza Lui vine Și vâră spaime grele-n mine!


Arcul, cei răi și-l îndoiesc, Săgeata-n coardă-și potrivesc Și pe ascuns – a lor săgeată – Spre cei cu inima curată, Să o azvârle-s pregătiți.


Cu fulgere, Domnu-i lovește Pe-ai mei vrăjmași și-i risipește! Ascultă Doamne, a mea rugă: Lovește-i cu săgeți, să fugă!


Săgeți a aruncat: pe loc, Ai mei vrăjmași s-au risipit. Când trăznetele au sporit, Ei au fugit, în graba mare, Voind a căuta scăpare.


Tu ai săgețile-ascuțite. Inimi, cu ele-or fi lovite, Ale vrăjmașilor pe care Al nostru împărat îi are. Sub vârful lor ucigător Cădea-va orișice popor.


Limba le e asemuită Cu sabia cea ascuțită, Iar ale lor cuvinte sânt Precum săgețile în vânt,


Însă asupra lor, mereu, Săgeți aruncă Dumnezeu. Iată-i! Deodată, sunt loviți Și la pământ sunt prăbușiți.


Ca un vrăjmaș Și-a încordat Arcul. Dreapta Și-a ridicat, La fel ca un asupritor. Ce-a fost plăcut privirilor – Îndată – El a prăpădit. Urgia Lui s-a repezit Precum un foc mistuitor Și a căzut necruțător, Asupra cortului pe care Fiica Sionului îl are.


Soare și lună se opresc Pe cer și se adăpostesc Apoi, în locuința lor, Din pricina luminilor Pe cari le răspândesc, pe cale, Săgețile ce-s ale Tale Și pentru strălucirea dată De a Ta suliță-ncercată.


Tu ai ieșit să-Ți mântuiești Poporul și să-l izbăvești Pe al Tău uns. Cu brațul Tău, Acoperișul celui rău Îl spulberi căci – din temelie Și pân’ la vârf – o să îi fie Zdrobită casa, negreșit. (Oprire)


Nenorociri am să stârnesc Și-apoi, am să le-ngrămădesc Pe toate, peste-al Meu popor. Săgeți arunc, asupra lor,


În timpul care o să vie, La fel de drept are să fie Că fulgerul sabiei Mele L-ascut în vremurile-acele Și mâna-Mi va fi ridicată Ca să pornesc o judecată. Atuncea, am să Mă răzbun, Pe cei ce-n contra Mea se pun, Iar pe toți cei care-Mi nutresc Ură, am să îi pedepsesc.


De a Mea sabie-ascuțită, Le va fi carnea, înghițită. Săgețile ce le trimit – Cu care îi voi fi lovit – De sângele morților lor Precum și de al prinșilor – Din capetele de fruntași Ai celor care-Mi sunt vrăjmași – Vor fi cuprinse de beție, Căci din belșug, el o să fie.


Căci Dumnezeu a socotit, Precum că este nimerit, Ca să le deie întristare, Necontenit, acelor care V-au întristat, mereu, pe voi,


Oameni-aceștia au vărsat, Mereu, sângele sfinților, Precum și al prorocilor. Pentru că astfel s-au purtat, Și Tu, acum, sânge le-ai dat Să bea, căci sunt niște nemernici Și de pedeapsa Ta, sunt vrednici.”


Aceste suflete strigau, Cu un glas tare, și ziceau: „Stăpâne Doamne, până când, Să zăbovești, mai ai de gând? Tu, cari ești sfânt și-adevărat, Când ai să judeci, răzbunat Să fie sângele, din noi, Să faci să cadă el apoi, Pe fața-ntregului pământ Și peste cei cari, pe el, sânt?”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa