Psalmi 69:13 - Biblia în versuri 2014

¹³ Dar către Tine, Domnul meu, La vremea potrivită, eu Îmi înalț rugăciunea mea Ca ajutor să pot avea. În bunătatea Ta cea mare, Arată-mi Doamne, îndurare! Răspunde-mi, Dumnezeul meu, Și-ajută-mă în ceasul greu!

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹³ Totuși, eu tot Ție mă voi ruga, Doamne, pentru vremea bunăvoinței Tale. Dumnezeule, în marea Ta îndurare, răspunde-mi cu eliberarea Ta adevărată!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹³ Totuși, eu tot Ție mă voi ruga, Doamne, în vederea vremii când voi beneficia de bunăvoința Ta. Dumnezeule, pentru marea Ta bunătate, răspunde-mi cu salvarea Ta care este (mereu) o certitudine!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹³ Cei care stau la porți mă compătimesc și cântecele bețivilor sunt [împotriva mea].

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹³ Dar eu către Tine îmi înalț rugăciunea, Doamne, la vremea potrivită. În bunătatea Ta cea mare, răspunde-mi, Dumnezeule, și dă-mi ajutorul Tău!

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹³ Dar rugăciunea mea este către tine, Doamne, la vremea potrivită: Dumnezeule, în mulțimea îndurării tale, răspunde‐mi cu adevărul mântuirii tale.

Psalmi 69:13 Mawu Ofanana

Geneza 24:27

În fața Domnului și-a spus: „Slăvit să fie Cel de Sus – De-a pururi, binecuvântat! – Căci pe Avram, l-a ascultat. Iată că Domnul Dumnezeu, De-Avram, s-a îndurat, mereu, Și-acum, credincioșia Lui, M-a dus în casa fratelui Ce îl avea, de-am reușit Să fac ce am făgăduit.”

Estera 5:2

Să-i vină-n față. Uluit, Când împăratul a zărit-o Stând în picioare, a privit-o Cu bunătate și cu drag. A-ntins, spre ea, al său toiag Drept semn că poate să poftească În casă și să îi vorbească.

Estera 5:6

La masa-ntinsă și vin beau, Către Estera a privit Ahașveroș și i-a vorbit: „Spune-mi, căci te voi asculta. Care îți e dorința ta? Sunt hotărât să ți-o-mplinesc, Chiar dacă-mi ceri să-ți dăruiesc Jumate din împărăție. Să-mi ceri doar, și a ta să fie!”

Estera 7:2

„Spune-mi acuma dar, ce vrei?”– A întrebat, pe când ședeau În jurul mesei și vin beau, Ahașveroș, pe-mpărăteasă. „Destăinuiește-mi, ce te-apasă? Vorbește, căci orice dorești, Promit că ai să dobândești. Jumătate din împărăție De vrei, îți zic: a ta să fie!”

Psalmi 32:6

Și de aceea-l îndemn eu Pe orice om evlavios Cari se vădește credincios, Ca ruga lui să Ți-o trimită Mereu, la vremea potrivită! Chiar dacă ape mari, apoi, Au să se verse în puhoi, Pe el nu pot ca să-l învingă, Pentru că n-au cum să-l atingă.

Psalmi 51:1

Doamne, arată-mi îndurare, În bunătatea ta cea mare! Milă, Te rog Doamne-a avea, Să ștergi fărădelegea mea!

Psalmi 91:15

Mă va striga, și-am să-i răspund! Voi fi cu el în strâmtorare! La al său glas, n-am să M-ascund, Ci îi voi da ajutorare. Din toate am să-l izbăvesc, Iar mila Mea o să-l ajungă! În veci, am să îl proslăvesc

Psalmi 98:3

El – de credincioșia Lui Și bunătatea cea pe care Față de Israel o are – Și-a amintit și a făcut Astfel încât a cunoscut Pământul și întreaga fire, Neprețuita-I mântuire.

Isaia 49:8

„Așa vorbește Dumnezeu: „La vremea îndurării, Eu – Pe Tine – te voi asculta. În urmă Te voi ajuta Atunci când peste-ntinsul firii Veni-va ziua mântuirii. Te voi păzi, necontenit, Pentru că Tu ești rânduit, Poporului, să-i aduci pace. Un legământ, cu el, vei face, Prin care ridica-vei iară, Din temelii, această țară, Iar moștenirea pustiită, Va fi – de Tine – împărțită.

Isaia 55:6

De-aceea zic: Seama luați! Pe Domnul să Îl căutați! Să-L căutați necontenit, Cât încă poate fi găsit! Ascultați dar, vorbele-aceste: Cât încă El aproape este, Pe Domnul, voi nu pregetați, Necontenit, să Îl chemați!

Plângerile 3:63

Privește dar, fără-ndoială, Când stau ei jos și când se scoală Și-ai să mă vezi batjocorit, În al lor cântec, negreșit.

Miheia 7:20

Credincioșie-i vei fi dat Lui Iacov și cu îndurare Vei ține jurământul care, Față de-Aveam, Tu l-ai rostit, Căci vei veghea ca împlinit Să fie ceea ce-ai jurat, Părinților noștri, odat’.”

Luca 1:72

Astfel, arată Dumnezeu, A Sa-ndurare, tot mereu, Celor care părinți ne sânt: Își ține al Său legământ,

Luca 22:44

Un chin, de moarte, L-a cuprins; Sudoarea-I care s-a prelins, În picuri mari, s-a prefăcută De sânge, și-apoi a căzut, Peste pământ. S-a tulburat Și, mai fierbinte, S-a rugat.

2 Corinteni 6:2

Pentru că El spune mereu: „La vremea potrivită, Eu, Necontenit, te-am ascultat Și-n urmă, Eu te-am ajutat, În ziua mântuiri-apoi. Luați dar, seama bine, voi, Că azi e ziua mântuirii Și, peste-ntreg cuprinsul firii, Acum e vremea potrivită, Cari trebuie-a fi folosită.”

Evrei 5:7

El este Cel ce S-a vădit Că, pe pământ, când a trăit – Deși aduse cereri multe Către Acel cari, să-L asculte, Putea mereu, cu lacrimi mari Și-asemeni, cu strigăte tari, Putând să fie izbăvit De moarte, că necontenit, Tatăl din cer L-a ascultat, Căci în evlavie-a umblat –

1 Petru 2:23

Iar când era batjocorit, El, batjocoritorilor, N-a-ntors batjocurile lor. Și-atunci când fost-a chinuit, Amenințări, El n-a rostit, Ci S-a supus, ascultător, Doar dreptului Judecător.

1 Samuel 25:8

Întreabă-ți oamenii – de vrei – Și vei afla, chiar de la ei, Felul în care ne-am purtat, Cu ei, când între noi au stat. Tineri-aceștia-n fața ta, Trecere vor a căpăta, Căci într-o zi de bucurie, La tine, s-au brodit să vie. Dă-ne ce vei găsi cu cale, Din oile turmelor tale. Arată milă, pentru noi Și pentru David mai apoi, Și dă-ne ceea ce te lasă Inima, din ce ai în casă.”