Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 68:10 - Biblia în versuri 2014

10 Oamenii Tăi, astfel, intrară Și-au locuit apoi în țară, Căci ea fusese pregătită Prin bunătatea Ta vădită.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

10 Adunarea Ta a locuit în ea, Tu ai pregătit-o, în bunătatea Ta, pentru cel sărac, Dumnezeule!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

10 Poporul Tău l-a locuit din nou; și Tu, Dumnezeule, ai pregătit bunătățile Tale pentru cel sărac!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

10 Ai dat o ploaie binefăcătoare, Dumnezeule, moștenirea ta, sleită de puteri, ai înviorat-o.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

10 Poporul Tău și-a așezat locuința în țara pe care, prin bunătatea Ta, Dumnezeule, o pregătiseși pentru cei nenorociți.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

10 Turma ta a locuit în ea; tu ai pregătit în bunătatea ta, pentru cei săraci, Dumnezeule!

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 68:10
18 Mawu Ofanana  

Nu lăsa pradă fiarelor, Sufletul tuturor celor Care ai Tăi se dovedesc. Pe-aceia care se vădesc Ai Tăi nenorociți să fie, Nu îi uita, pentru vecie!


Orbii vederea-și capătă, Iar șchiopii nu mai șchioapătă; Surzii aud, sunt curățați Leproșii, morți-s înviați, Și Evanghelia se vestește Săracilor. Ferice este


Nu ca și cum v-ați fi făcut Stăpâni, pe cei ce v-au căzut La împărțeală, ci să știți, Ca pildă, turmei, să îi fiți.


Pe cei flămânzi și necăjiți, Cu bunătăți, i-a săturat; Pe cei bogați, afar’ i-a dat, Cu mâna goală. Apoi, El


Noi știm că stânca a lovit Și din ea, apă a țâșnit, Însă acuma, va putea, Pâine, aicea, să ne dea, Sau se va dovedi în stare, Carne, ca să ne dea El, oare?”


Pământul, Tu l-ai cercetat: Belșug și bogății i-ai dat. Cu râuri ce-s dumnezeiești, Pline de apă, îl stropești. Tu ne dai grâu, să ne hrănească; Iată cum faci ca să rodească:


Din pulbere – de-i e pe plac – El îl ridică, pe sărac. Pe cel ce e lipsit apoi, El îl înalță din gunoi, Să-l pună-alături de cei cari Se-arată precum că sunt mari, Și-i dă un scaun de domnie – De slavă plin – ca să îi fie Drept moștenire minunată; Căci ai pământului stâlpi – iată – Sunt numai ai lui Dumnezeu, Iar lumea stă, pe ei, mereu.


După ce, coșul, îl va pune, Iei iar cuvântul și vei spune: „Avut-am tată Arameu, Care pribeag a fost, mereu, Încât ajuns-a, bunăoară, A fi aproape ca să moară. El, cu puțini inși, a venit Și în Egipt a locuit, Pentru o vreme, timp în care Ajunse a fi un neam mare Și în puteri s-a întărit.


La Moise și Aron s-au dus Bărbați-aceia, și le-au spus: „Destul! Întregul Israel E sfânt, iar Domnul e cu el! De ce doar voi tot încercați, Mereu, ca să vă ridicați, Peste-adunarea Domnului, Mai sus decât poporul Lui?”


Tu să-l asculți și, negreșit, Iartă păcatul săvârșit. Arată-i calea Ta cea bună Pe cari, piciorul, să și-l pună, Și să deschizi cerul apoi, Peste pământ să vină ploi, Căci astfel, fi-va-nevinovată Partea de moștenire, dată!


Uzi brazdele de pe pământ, Iar bulgării sfărmați le sânt, Căci Tu mereu le trimiți ploaie Care îi face să se-nmoaie. Apoi, răsadul așezat În brazde-i binecuvântat.


Cu bunătăți încununezi Anul și-l binecuvântezi, Iar pașii Tăi varsă belșug, Pe brazdele trase de plug.


Puterea Lui l-a întărit Pe cel ce este obosit, Iar pe cel cari a leșinat, Puterea Lui l-a ridicat.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa