Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 66:7 - Biblia în versuri 2014

7 El stăpânește ne-ncetat, Doar prin puterea mâinii Lui. Toți oamenii pământului, De ai Săi ochi, sunt urmăriți Și-n acest fel, cei răzvrătiți Nu se mai scoală-n contra Lui.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

7 El stăpânește cu puterea Sa pe vecie, ochii Săi supraveghează națiunile. Fie ca răzvrătiții să nu se mai înalțe pe ei înșiși! Selah

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

7 Dumnezeu guvernează cu forța Sa pentru totdeauna. Ochii Lui supraveghează popoarele. Ar fi bine ca cei rebeli să nu se mai manifeste împotriva Lui!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

7 El stăpânește pe veci cu puterea sa, ochii lui sunt îndreptați asupra națiunilor, pentru ca cei supuși să nu se înalțe. Sélah

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

7 El stăpânește pe vecie prin puterea Lui. Ochii Lui urmăresc pe neamuri, ca cei răzvrătiți să nu se mai scoale împotriva Lui! (Oprire)

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

7 El domnește prin puterea sa în veac, ochii săi privesc neamurile, ca să nu se înalțe cei răzvrătitori. (Sela.)

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 66:7
21 Mawu Ofanana  

Iată că El, necontenit, Și-aruncă ochii spre pământ Spre-ai sprijini pe cei cari sânt – Cu toată inima – ai Lui. Nu e pe placul Domnului, Ce ai făcut. De-aceea-ți sun Că ai lucrat ca un nebun. Astfel, de-acuma, vei vedea Cum că războaie vei avea.”


Pentru nimic. A Domnului E-nțelepciunea; tot a Lui Este atotputernicia. Cine – știindu-I deci, tăria – Să-I stea-mpotrivă, a-ndrăznit Și a scăpat nepedepsit?


În Templul Său cel sfânt, mereu, Se află Domnul Dumnezeu, Iar al Său scaun de domnie, În veci, în cer are să fie! Mereu, din ceruri, ochii Lui Privesc la fiii omului.


Nu împlini gândul pe care, Doamne, omul cel rău îl are! Al său plan să nu izbutească, Să nu poată să se fălească!


Iată, a Ta împărăție Are să țină pe vecie, Iar stăpânirea Ta, cea mare, Veșnic rămâne în picioare.


Din ceruri, Domnul Își rotește Privirile și izbăvește Pe fiii omului ce sânt Pe fața-ntregului pământ.


Odată, Domnul a vorbit; De două ori am auzit Cum că „Puterea e, mereu, Aflată doar la Dumnezeu.”


Căci înălțarea nu sosește Din răsărit. Nu se ivește De la apus, nici din pustie.


Știu că, asemeni Domnului, Nu mai există dumnezei. El e mai mare decât ei! În tot ceea ce au lucrat, Trufie ei au arătat. Dar Domnul fost-a mai presus!”


După ce vremea sorocită Ajunse de a fi-mplinită, Eu – Nebucadențar – de-ndat’, Ochii spre cer mi-am ridicat Și-n clipa ‘ceea am simțit Că mințile mi-au revenit. Pe Cel Prea-Nalt L-am lăudat Și-apoi L-am binecuvântat Pe-Acela care Se vădește Că-n vecii vecilor trăiește. El este cel cari peste fire Are întreaga stăpânire, Căci doar a lui împărăție, Din neam în neam, are să ție.


Toți oamenii pământului Nimic sunt înaintea Lui. El este Cel ce poate face, Mereu, doar după cum Îi place, Cu toată oastea cerului Și oamenii pământului. Nimeni nu poate să se ție În contră la a Lui mânie, Pentru că – iată – nimeni nu-i, Ca să Îi zică „Ce faci?”, Lui.


Iisus, atuncea, le-a vorbit: „Puterea, de la Tatăl Sfânt, Mi-e dată-n cer și pe pământ!


Să nu ne lași, ca ispitiți, Să fim, ci Tu ne izbăvește, De cel rău, și ne mântuiește, Căci a Ta e împărățirea, Slava, puterea și mărirea. Toate, doar Ție-Ți aparțin, În vecii vecilor. Amin!”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa