Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 53:5 - Biblia în versuri 2014

5 Atuncea, toți vor tremura, Iar spaima-i va împresura Fără a fi – de bună seamă – Vreo pricină ca să se teamă. Domnul are să-i risipească Pe cei care-au să năvălească – Plini de furie – peste tine Și îi va face de rușine, Căci Dumnezeu a arătat, Precum că El i-a lepădat.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

5 Chiar acolo unde sunt se vor îngrozi foarte tare, fără să fie vreun motiv de groază. Căci Dumnezeu va împrăștia oasele celor ce-și așază tabăra împotriva ta și îi vei face de rușine, căci Dumnezeu i-a respins.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 Chiar acolo unde erau, au fost afectați de panică. Au avut o emoție violentă pe care nu au mai experimentat-o niciodată. S-a întâmplat așa pentru că Dumnezeu a împrăștiat oasele celor care te-au atacat. I-ai determinat să le fie rușine, pentru că Dumnezeu i-a abandonat.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 Oare nu știu toți cei ce săvârșesc fărădelegea, care devorează poporul meu cum ar mânca o pâine și pe Domnul nu l-au invocat?

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 Atunci vor tremura de spaimă fără să fie vreo pricină de spaimă; Dumnezeu va risipi oasele celor ce tăbărăsc împotriva ta, îi vei face de rușine, căci Dumnezeu i-a lepădat.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

5 Atunci i‐a apucat mare frică fără să fi fost pricină de frică: căci Dumnezeu a risipit oasele celui ce tăbărăște împotriva ta. I‐ai făcut de rușine, pentru că Dumnezeu i‐a lepădat.

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 53:5
22 Mawu Ofanana  

Plini de neliniști. Temeri vechi Îi țipă-ntruna, în urechi Și-n plinul fericirii lui, Mâna pustiitorului, Asupra sa, are să cadă.


Ei au să tremure de spaimă, Când Domnul se va arăta Și când, în mijloc, El va sta, Pentru că fi-va însoțit De neamul Său neprihănit.


Așa precum e spintecat Pământul când este brăzdat, La fel și oasele ne sânt Împrăștiate, de mormânt.


Dar Cel care-n ceruri șade – Domnul – râde de acei, Iar batjocura Lui cade, Din înalturi, peste ei.


Ci Doamne, fă ca rușinați Mereu să fie și-nfruntați Cei ce privesc cu mulțumire Către a mea nenorocire! Numai rușine și ocară Dă-le la cei ce cutezară Ca împotrivă să îmi fie!


Mereu să fie înfruntați Și să rămână rușinați Aceia care mă pândesc Și să-mi ia viața urmăresc! Să dea-napoi și să roșească Cei care moarte-au să-mi dorească!


Aceia ce mă urmăresc Și care, viața, mi-o pândesc, Mereu să fie înfruntați Și să rămână rușinați! Să dea-napoi și să roșească! Rușinea să îi copleșească Pe toți oameni-aceia care Caută doar a mea pierzare!


Ca visul ce s-a destrămat La deșteptare, tot la fel, Cel rău, de Domnu-i lepădat, Când se deșteaptă, din somn, El.


Cel rău fuge, necontenit, Chiar dacă nu e urmărit; Neprihănitul, tot mereu, Are-ndrăzneala unui leu.


„Căci iată, te voi face mic, Disprețuit și de nimic!


„De-aceea se vor fi chemat „Argint, de Domnul, lepădat.”


Ca pe-o grădină-a pustiit Cortul cel sfânt. I-a nimicit Locul pe care-l folosea Când adunările-și ținea. Domnu-a făcut de s-a uitat Până și ziua de Sabat Și sărbătorile vestite, Cari, în Sion, sunt prăznuite. Domnu-n năpraznica-I mânie A lepădat, plin de furie, Pe preot și pe împărat.


După ce le voi face-astfel Copiilor lui Israel, Pun trupurile morților În fața idolilor lor, Căci lângă-altare, Eu voiesc, Oasele să vă risipesc.


Îmi voi întoarce Fața Mea, În contra voastră – veți vedea – Și-atunci, bătuți, aveți să fiți De-ai voști’ vrăjmași și fugăriți. Cei care vă urăsc apoi, Jug greu, vor așeza pe voi Și tot mereu, o să fugiți, Chiar dacă n-ați fost urmăriți.


Celor care vor fi scăpat Cu viață, din al vost’ popor – În țările dușmanilor, În care au să locuiască – În inimi, fac să le-ncolțească O spaimă și o frică mare. Speriați vor fi de-o frunză care Foșnește-n palele de vânt. Fugi-vor – chiar dacă nu sânt, Atunci, de nimeni, urmăriți – Ca și de sabie goniți.


Apoi, o groază – ca un zvon – S-a abătut peste popor, Pe ceata prădătorilor Și-asupra străjii. Negreșit, Întreaga țară s-a-ngrozit, Căci era groaza Domnului Venită-asupra orișicui.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa