Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 47:4 - Biblia în versuri 2014

4 El, moșteniri, ne dăruiește, Căci El, pe Iacov, îl iubește.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

4 El ne alege moștenirea, mândria lui Iacov, cel pe care l-a iubit. Selah

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

4 El ne alege teritoriul pe care îl moștenim; și tot El este gloria lui Iacov pe care l-a iubit.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

4 El a supus popoarele sub stăpânirea noastră și neamurile, sub picioarele noastre.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

4 El ne alege moștenirea, slava lui Iacov, pe care-l iubește. (Oprire)

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

4 El ne‐a ales moștenirea noastră, slava lui Iacov pe care l‐a iubit. (Sela).

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 47:4
19 Mawu Ofanana  

Drept moștenire a dat El, O țară, pentru Israel, Căci îndurarea Domnului Ține în veacul veacului!


Sfinții din țară – ne-ndoios – Și omul cel evlavios, Plăcere-s sufletului meu.


Chiar dacă fost-ai părăsită, Urâtă și disprețuită – Astfel încât nu mai trecea Prin a ta poartă nimenea – Te fac, podoabă, ca să fii, O pricină de bucurii Pentru al oamenilor ram, În veșnicii, din neam în neam.


În gânduri adâncit eram Și în a Mea sine ziceam: „Cum să te pun printre acei Cari se vădesc aleși ai Mei Și să te trec la moștenire, Ca să poți pune stăpânire Pe țara ‘ceea minunată Care-i podoabă nestemată – Podoabă a podoabelor – A tuturor neamurilor? Credeam că Îmi vei spune „Tată!” Și n-ai să te abați, vreodată, Din calea Mea și-al Meu cuvânt.


Eu, din Egipt, i-am scos afară, Atunci, ca să le dau o țară, Cum altele nici nu mai sânt Pe fața-ntregului pământ, Căci în acel loc s-au aflat Lapte și miere, ne-ncetat.


Am să le vindec vătămarea Adusă de neascultarea Ce-au arătat-o, ne-ncetat! Îi vor iubi, cu-adevărat, Căci de la ei s-a abătut Mânia care M-a umplut!


Cel care-i Domn al tuturor Și Dumnezeu al oștilor, Pe Sine Însuși a jurat Și-n acest fel, a cuvântat: „Iacov, cu toată-a lui mândrie, O mare scârbă-Mi face Mie, Și am ajuns să urăsc toate Palatele lui minunate. În mâinile vrăjmașului, Am să dau Eu, cetatea lui, Cu tot ceea ce este-n ea.


Domnul, atuncea, a jurat Pe slava care s-a aflat În Iacov și a zis, de-ndată: „Nu voi uita Eu, niciodată, Nimic din ceea ce-am văzut, Din faptele ce le-au făcut!


Căci iată, Domnul iar așează Slava lui Iacov – bunăoară – Precum era odinioară Slava aflată-n Israel. Domnul va face în ăst fel, Căci peste Iacov au venit Jefuitori. L-au jefuit Și-apoi butucii i-au stricat, Care în vie s-au aflat…


Domnul din ceruri a venit Și-a cuvântat: „Eu v-am iubit! Cu toate-acestea, însă voi Mereu veniți zicând apoi: „Cum ne-ai iubit?” Dar Iacov n-are, Drept frate-al său pe Esau, oare?”– A-ntrebat Domnul. „Totuși Eu, Pe Iacov, l-am iubit mereu,


Când va sfârși alegerea, Celor, în dreapta Lui aflați, Le-a spune: „Binecuvântați Ai Tatălui Meu, hai, veniți, Căci trebuie să moșteniți Împărăția, pregătită, De când e lumea întocmită.


Și să vă fie luminați Ochii și inima, dragi frați, Ca să priceapă fiecare, Nădejdea, din a Lui chemare, Și bogăția slavei Lui – A moștenirii Domnului, În toți cei sfinți. Vă dau de știre,


Ea e în grija Domnului, Căci peste ea și-a ațintit Privirile, necontenit, De la-nceputul anului Și până la sfârșitul lui.


Da, ne-ncetat – pentru popoare – Domnul – mereu – iubire, are. În mâinile lui Dumnezeu, Sfinții se vor afla, mereu; Căci ei au stat în așteptare, La ale Domnului picioare Și-apoi, cuvântul Domnului, Ei l-au primit, din mâna Lui.


O moștenire sănătoasă, Curată și nestricăcioasă, Care nu poate, niciodată, A se-ofili, căci e păstrată, În ceruri, pentru voi, mereu.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa