Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 42:8 - Biblia în versuri 2014

8 Domnu-ndurare îmi dădea Ziua și-apoi, pe când venea Noaptea, eu laude-I cântam Și-o rugăciune-I înălțam Celui care este mereu, Al vieții mele Dumnezeu.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

8 Ziua, Domnul îmi face parte de îndurarea Sa, iar noaptea am cu mine cântarea Lui și rugăciunea către Dumnezeul vieții mele.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

8 Ziua, Iahve îmi permite să beneficiez de bunătatea Sa; iar noaptea am cu mine cântecul dedicat Lui și îmi rostesc rugăciunea spre Dumnezeul vieții mele.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

8 Un abis cheamă un alt abis la vuietul cascadelor tale; toate talazurile și valurile tale trec peste mine!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

8 Ziua, Domnul îmi dădea îndurarea Lui, iar noaptea, cântam laudele Lui și înălțam o rugăciune Dumnezeului vieții mele.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

8 Ziua, Domnul va porunci îndurarea sa și noaptea cântarea lui va fi cu mine, rugăciunea mea către Dumnezeul vieții mele.

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 42:8
20 Mawu Ofanana  

Mă-nconjura valul pieirii Și-apoi, șuvoiul nimicirii Mă prinse și mă-nspăimântase.


Dar nu zic: „Al meu Ziditor Unde-i? Unde e Dumnezeu, Cari ne insuflă, tot mereu – Noaptea – cântări de veselie?


Apa – atunci – ne-ar fi-necat, Căci râurile, în șuvoi, Se repeziră peste noi.


Este ca roua cea pe care Numai Hermonul o mai are, Ca roua care – bunăoară – Iată că din Sion pogoară, Căci doar acolo, Dumnezeu Dă binecuvântări mereu Și slobozește apa vie, A vieții, pentru veșnicie.


Să chiuie de veselie Săltând – apoi – de bucurie Toți credincioșii Domnului, Înveșmântați în slava Lui! Toți credincioșii din popor Să chiuie, în patul lor!


Îl binecuvântez mereu, Pe al meu Domn, pe Dumnezeu, Cari ne-ncetat mă sfătuiește; Chiar și când noaptea mă-nvelește, Îndemnuri, Domnul îmi așează În inimă și mă veghează.


Domnul este a mea lumină Și mântuirea cea divină: De cine mă voi teme eu? Când viața-mi sprijină, mereu, Cine, ce va putea, să-mi zică? De cine, voi avea eu, frică?


Tu îmi ești, Doamne, ocrotire Și cu cântări de izbăvire Mă înconjori, pentru că poți, Din mari necazuri să mă scoți. (Oprire)


O, Doamne, Tu ești Dumnezeu Și Tu ești Împăratul meu: Dă o poruncă, peste fire, Pentru-a lui Iacov izbăvire!


Din ceruri, izbăvirea-mi vine, Cu toate că vrăjmașul meu, Ocări, mi-aruncă, tot mereu. Doar bunătate o să-mi vie Și-asemenea credincioșie, Din ceruri, de la Dumnezeu.


Când sunt în așternutul meu, De Tine doar îmi amintesc Și doar la Tine mă gândesc,


Mă gândesc noaptea, la acele Care sunt cântecele mele. Cuget în inimă mereu. Pe gânduri cade duhul meu Și-nspăimântat mă-ntreb apoi:


Pe-ai mei prieteni i-ai gonit. O pricină de scârbă, eu Ajuns-am pentru ei, mereu. Tu m-ai închis și-am înțeles, Precum că nu pot să mai ies.


Voi însă, ca la sărbătoare, O să cântați și-o să vă fie Sufletul plin de veselie, Precum e cel ce s-a vădit, De cânt de flaut, însoțit, Mergând spre muntele pe care Al nostru Dumnezeu îl are, Mergând voios către Acel Cari Stâncă-i pentru Israel.


Eu, binecuvântarea Mea, Am să vi-o dau, și veți avea, În anul șase – negreșit – Pe câmpuri, rodul întreit.


Credeam că-s lepădat de Tine, Și-am spus: „Domnul m-a părăsit. Porunca, nu I-am împlinit, Iar El, acum, m-a lepădat. Știu însă că voi fi iertat, Căci nu pe veci pedepsit sânt Și am să-I văd iar Templul Sfânt.”


Sutașul zise: „Nu-ndrăznesc Să-Ți cer să vii, căci nu sunt vrednic Să-mi intri-n casă, dar puternic, Cum ești, dacă vei porunci, Robul se va-nsănătoși.


Pavel și Sila se rugau, La miezul nopții, și-nălțau Cântări de slavă, tot mereu, Spre lauda lui Dumnezeu. Cei care-nchiși, cu ei, erau, În liniște, îi ascultau.


Primi-vei binecuvântare – Întotdeauna – în grânare, În lucrul tău, când îți așezi Mâna, pe el, ca să lucrezi. Vei fi dar, binecuvântat, În țara ta, neîncetat.


Căci voi, cu toții, ați murit, Iar viața voastră – negreșit – Ascunsă-i, cu Hristos, mereu, În Tatăl nostru – Dumnezeu.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa