Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 42:1 - Biblia în versuri 2014

1 Așa cum cerbul își dorește Izvorul ce îl răcorește, Așa Te vrea sufletul meu, Pe Tine, al meu Dumnezeu!

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

1 Cum tânjește cerbul după apa izvoarelor, așa tânjește sufletul meu după Tine, Dumnezeule!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

1 „Doamne, cum își dorește cerbul (însetat) să ajungă la izvoarele de apă, la fel Te dorește și sufletul meu pe Tine!”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

1 Maestrului de cor. Poem. Al fiilor lui Córe.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

1 Cum dorește un cerb izvoarele de apă, așa Te dorește sufletul meu pe Tine, Dumnezeule!

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

1 Cum dorește cerbul după izvoarele de apă, așa dorește sufletul meu dună tine, Dumnezeule!

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 42:1
21 Mawu Ofanana  

Iată-i pe fiii lui Chehat: Aminadab, primu-i venit, Fiind de Core însoțit. Asir e cel care urmează;


Oftez, căci lacom fost-am eu, După porunca Ta, mereu.


O Doamne, noi am auzit – Și-ai noști’ părinți ne-au povestit Lucrările ce le-ai făcut, În vremile care-au trecut.


Iată cuvinte minunate Ce sunt de farmec încărcate. În inimă îmi clocotesc, Făcându-mă ca să vorbesc: „Lucrarea mea s-a înălțat Spre laudă, pentru-mpărat!” Ca pana unui scriitor – Deprins cu jocul vorbelor – Ce iscusință a vădit, Să-mi fie limba, negreșit!


Sprijin și adăpost, mereu, Ne este-al nostru Dumnezeu, Căci ajutor e pentru noi, Ce nu lipsește în nevoi.


Bateți din palme voi, popoare, Și înălțați, fără-ncetare, Mari strigăte de bucurie Și chiote de veselie, Spre-Acela care e mereu, Adervăratul Dumnezeu!


Mare e Domnul, ne-ncetat. Mereu El este lăudat De cei care-n cetate sânt, Aflați pe muntele Său sfânt


Popoarelor, să ascultați, Iar voi aminte să luați – Voi cari în lume locuiți – În orice stare vă găsiți.


Doamne, ești binevoitor, Cu țara Ta și-al Tău popor! Tu Doamne ai adus ‘napoi, Prinșii lui Iacov, de război.


Sionul are temelie Pe munții sfinți, pentru vecie,


O, Domn al mântuirii mele, Zile și nopți, în clipe grele, La Tine strig neîncetat, Pentru că Tu m-ai ascultat!


Mergând apoi pe-al spiței fir, Iată și al lui Core șir: Asir, Elcana și-a urmat Abiasaf. Ei au format Astfel, o ramură a lor: Familia Coriților.


Core, fiul lui Ițehar, Al lui Chehat și Levi dar, În acel timp, s-a răsculat. De el, s-au mai alăturat Datan și Abiram; lor, iată Că Eliab le este tată Și On – al lui Pelet fecior. După familiile lor, Din Ruben se trăgeau cei trei.


Pământul, gura, și-a deschis Și i-a-nghițit pe toți, îndată. Ceata, de Core adunată, A fost, de-asemeni, înghițită, Precum și-averea dobândită De oamenii aceia trei Și de cei care-au fost cu ei.


Fiii lui Core au pierit, Atunci când și el a murit.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa