Psalmi 40:2 - Biblia în versuri 2014

² Și din mocirlă-apoi m-a scos, Din hăul cel întunecos Al gropii fără fund în care Pieirea doar, sălaș, își are. Pe stâncă-n urmă, m-a suit Și pașii mi i-a întărit.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

² M-a scos din groapa pieirii, din murdăria mocirlei. Mi-a așezat piciorul pe stâncă și mi-a întărit pașii.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

² M-a scos din groapa morții și din mlaștină. Mi-a pus piciorul pe stâncă și mi-a consolidat pașii.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

² Cu dor l-am așteptat pe Domnul, iar el s-a plecat spre mine și mi-a ascultat strigătul.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

² M-a scos din groapa pieirii, din fundul mocirlei; mi-a pus picioarele pe stâncă și mi-a întărit pașii.

Traducere Literală Cornilescu 1931

² El m‐a scos din groapa pieirii, din noroiul mocirlos; și mi‐a pus picioarele pe o stâncă și mi‐a întărit pașii.

Psalmi 40:2 Mawu Ofanana

Psalmi 116:3

Moartea, în chingi, mă apucase; Sudoarea gropii mă-ncercase; Pradă necazului eram Și mari dureri, în trup, simțeam.

Psalmi 119:133

Fă ca-n al Tău Cuvânt, mereu, Tare să fie pasul meu Și nu lăsa nelegiuirea Ca să îmi stăpânească firea!

Psalmi 143:3

Vrăjmașul cel înverșunat Mă urmărește, ne-ncetat, Și-mi calcă viața în picioare. Găsitu-mi-am ascunzătoare, În beznă. Ca să mă păzesc, În întuneric locuiesc, Asemeni celor ce-au pierit.

Psalmi 17:5

Privește-mi urma pașilor Și vei vedea că a mea cale Pe plac îi e inimii Tale. Nu se va clătina nicicând, Piciorul meu, pe cale-Ți stând.

Psalmi 18:36

Lărgești, mereu, căile mele, Să nu-mi alunece, pe ele, Gleznele-atuncea când pășesc.

Psalmi 18:7

Și-n urmă, El a zguduit Pământul și a clătinat Munții în temelii, de-ndat’, Căci El a vrut ca să se știe Că s-a stârnit a Lui mânie.

Psalmi 27:5

În zilele necazului, Eu, în coliba Domnului, Am să mă aflu ocrotit, Căci am să fiu adăpostit Sub acoperământul Său. N-o să m-ajungă nici un rău, Căci pe o stâncă – negreșit – De El voi fi adăpostit.

Psalmi 37:23

Întotdeauna întărește Dumnezeu, pașii omului, Dacă plăcere El găsește În lucrul și în calea lui.

Psalmi 61:2

Din capătul pământului, Către înaltul cerului, Privesc cu inima mâhnită Și strig: „Pe stânca întărită Așează-mă, o, Domnul meu! La ea, nu pot să ajung eu, Pentru că stânca – văd prea bine – E prea înaltă pentru mine!

Psalmi 69:2

Nu mă mai pot ține și iată Că în noroi m-am afundat. Într-o prăpastie-am picat, Iar apele dau peste mine.

Psalmi 71:20

Prin mari necazuri ne-ai trecut; Nenorociri ai abătut Asupra noastră, însă iară, Tu, Doamne, ne vei scoate-afară Din hăul cel întunecat Și-n viață ne vei fi păstrat.

Psalmi 86:13

Căci mare-i bunătatea care Tu mi-o areți, fără-ncetare. Tu ești al meu izbăvitor, Din locuința morților.

Isaia 24:22

Aceștia vor fi strânși apoi, Vor fi luați prinși de război Și au să fie-ntemnițați În gherle, unde-or fi lăsați Mai multe zile-nlănțuiți, ‘Nainte de-a fi pedepsiți.

Zaharia 9:11

Sioane, pentru tine-apoi, Am să-ți scot prinșii de război Din groapa-n care au căzut, În care, apă, n-au avut. Îi scap pe cei cari prinși îți sânt, Doar pentru al tău legământ, Pe care l-ai pecetluit Cu sânge, când l-ai întocmit.

Matei 13:50

Arunce în cuptoru-aprins – În focul cel veșnic nestins – Unde-i plânsul stăpânitor Și cu scrâșnirea dinților.

Fapte 2:24

L-a înviat Dumnezeu, iar. Al morții lanț, Domnul l-a frânt, Eliberându-L, din mormânt, Pentru că moartea nu putea, În stăpânire, a-L avea.