Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 4:6 - Biblia în versuri 2014

6 Mulți spun: „Cine o să ne-arate, Vreodată, fericirea?” Eu Atâta zic: „Fă să răsară, O Doamne, peste noi, mereu, Lumina Feței Tale, iară!”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

6 Mulți zic: „Cine ne va arăta ce este bine?“. Doamne, fă să răsară peste noi lumina feței Tale!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 Mulți zic: „Cine ne va ajuta să vedem ce este bine?” „Doamne, fă să răsară peste noi lumina feței Tale!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 Aduceți jertfe de dreptate și încredeți-vă în Domnul!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 Mulți zic: „Cine ne va arăta fericirea?” Eu însă zic: „Fă să răsară peste noi lumina Feței Tale, Doamne!”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

6 Mulți zic: Cine ne va arăta vreun bine? Înalță peste noi lumina feței tale, Doamne!

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 4:6
20 Mawu Ofanana  

Fă să lucească a Ta Față Peste a robului Tău viață Și-nvață-mă, pe a mea cale, Orânduirea Legii Tale!


Pricini de binecuvântare Îl faci Tu, pentru fiecare, Și îl așezi pentru vecie – Umplut fiind de bucurie – Să stea-naintea Feței Tale, Așa cum ai găsit cu cale.


O biată umbră omul pare, În necurmata frământare Care zadarnică se-arată În goana lui nesăturată După comori, fără să știe Ale cui, oare, au să fie.


De ce ești trist, suflet al meu, Și gemete doar, scoți mereu? În Dumnezeu, să te gândești Mereu ca să nădăjduiești, Pentru că iarăși îmi va da Puterea de a-L lăuda. El pentru mine-i Domnul meu, Căci El îmi este Dumnezeu. El este a mea mântuire.


Nu prin puterea sabiei Ce o aveau, ajuns-au ei În țară de-a fi stăpânit. Nu al lor braț i-a mântuit, Ci doar lumina Feței Tale Și dreapta Ta, care – pe cale – I-a însoțit neîncetat, Căci dragoste le-ai arătat.


Domnul, cu milă, ne vegheze Și să ne binecuvânteze! Lumina feței Lui, apoi, Să lumineze peste noi,


Doamne, mereu să iei aminte, La ruga noastră cea fierbinte: Doamne, ridică-ne și-apoi Să lumineze peste noi Lumina de pa a Ta față, Căci iarăși vom fi plini de viață Și va scăpa al Tău popor, O, Doamne al oștirilor.


Doamne, mereu să iei aminte La ruga noastră cea fierbinte: Doamne, ridică-ne și-apoi Să lumineze peste noi Lumina de pa a Ta față, Căci iarăși vom fi plini de viață Și va scăpa al Tău popor, O, Doamne al oștirilor.


Ferice de poporul care Cunoaște glasul ce îl are Trâmbița Ta, iar pe-a lui cale, Este lumina Feței Tale!


De ce, mereu, voi vă grăbiți, Argintul să îl cântăriți Pentru ceva ce se vădește Că nici măcar nu vă hrănește? De ce vă place ca să dați Tot ce prin muncă câștigați, Ceva pentru a cumpăra, Ce nu vă poate sătura? Să ascultați dar, ce vă spun Și veți mânca ce este bun, Iar al vost’ suflet va putea, Hrană gustoasă, a avea.


Atuncea, El o să topească Argintul și-o să-l curățească. Fiii lui Levi curățiți Vor fi de El, și lămuriți Asemenea argintului Și-asemenea aurului. Apoi, daruri neprihănite Au să Îi fie dăruite Lui Dumnezeu, din partea lor.


Fața să-și ‘nalțe Dumnezeu, Asupră-ți, și să-ți dea, mereu, Pacea pe cari doar El o are.”


După ce toate-am să le-adun, Eu, sufletului meu, îi spun: Ai bunătăți, câte voiești, Pentru mulți ani. Să te-odihnești, Mănâncă și te veselește! Iată, nimica nu-ți lipsește!”


„A fost un om, foarte bogat, Care, mereu, era-mbrăcat Doar în porfir și in subțire. Plină era, de fericire Și de lumină, viața lui.


Cei doi, pe munte, așadar, Chema-vor neamurile toate, Aducând jertfe, de dreptate. Ei sunt cei care au să știe Să sugă-a mării bogăție; Comorile-n nisip pitite, De-asemeni, le sunt dăruite.”


Acum, voi care cugetați Și-n urmă, ziceți: „Astăzi, noi – Sau mâine – vom pleca apoi, Într-o cetate. După plan, Acolo vrem a sta un an, Să facem neguțătorie, Ca un câștig bun să ne vie!”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa