Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 4:3 - Biblia în versuri 2014

3 Vă spun acum dar, ca să știți, Că este-un om care-i iubit Și e ales de Dumnezeu. Atunci când strig, sunt auzit De al meu Domn ceresc, mereu.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

3 Să știți că Domnul l-a pus deoparte pentru Sine pe cel credincios; Domnul aude când strig către El.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

3 Să știți că Iahve l-a separat de ceilalți (și îl tratează favorabil) pe cel credincios (Lui); și El mă ascultă când Îl strig.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

3 Fii ai oamenilor, până când veți disprețui gloria mea? [Până când] veți iubi deșertăciunea și veți căuta minciuna? Sélah

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

3 Să știți că Domnul Și-a ales un om pe care-l iubește: Domnul aude când strig către El.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

3 Dar să știți că Domnul și‐a ales pe cel cuvios; Domnul va auzi când voi striga către el.

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 4:3
17 Mawu Ofanana  

Voi toți cei cari sunteți iubiți De Dumnezeu, mereu să știți Că trebuie, la fel apoi, Pe Domnul să-L iubiți și voi. Pe credincioși, El îi păzește, Dar foarte aspru-i pedepsește Pe cei cari mândri s-au vădit.


Mereu sunt cei neprihăniți, De ochii Domnului priviți Și-a Lui ureche e plecată La ale lor strigăte-ndată.


Cuvinte înțelepte, eu Rosti-voi, din cugetul meu. Doar gânduri bine judecate, În a mea inimă-s aflate.


„Strângeți de-ndată pe toți cei Care sunt credincioși ai Mei Și cari, prin jertfă, au făcut Un legământ, cum am cerut!”


Cari se vădesc dușmani ai mei, Dau înapoi când strig la Tine, Pentru că știu că ești cu mine!


Voi, cei cari rele săvârșiți, Îndepărtați-vă de mine, Căci Domnul meu mi-a auzit Plânsul și-n ajutor, îmi vine.


Încredere în asuprire Sau vreo nădejde în răpire, Să nu vă puneți – cumva – voi. Dacă averea crește-apoi – Iar astfel vă îmbogățiți – De ea, voi să nu vă lipiți.


Că Tu, de noi, Te-ai îndurat Și trecere am căpătat Și Eu, și-al Tău popor apoi? Nu atunci, oare, când, cu noi, Tu ai să mergi și însoțiți Astfel, vom fi deosebiți De neamurile câte sânt Pe fața-ntregului pământ?”


Un lucru, să-nțelegeți, bine: Că nu voi M-ați ales pe Mine. Eu v-am ales! V-am rânduit Și, ca să mergeți, v-am gătit, S-aduceți roade care-apoi Au să rămână. Astfel, voi, Orice veți cere, primi-veți, Dacă-n al Meu Nume, cereți.


Lucrarea Lui, suntem chiar noi Și, în Hristos, am fost zidiți, Ca să fim, astfel, pregătiți Pentru acele fapte bune, Pe cari, în față, ni le pune, Mai dinainte, Dumnezeu, Ca-n ele, să umblăm, mereu.


Dar totuși, temelia tare, Pe care Dumnezeu o are, Nezguduită se arată, Purtând astă pecete dreaptă: „Domnu-i cunoaște pe ai Lui”, Și-apoi, „Numele Domnului, Dacă-I, de cineva, rostit, Omul acela, negreșit, Departe, trebuie să știe, De făr’delegi, ca să se ție!”


Pe Sine însuși, El S-a dat, Ca să ne scape de păcat; Plătit-a o răscumpărare Și-astfel, pe noi – pe fiecare – Din lanțul de fărădelege, A reușit să ne dezlege, Vrând un norod să-și curățească, Pe care să îl pregătească A fi al Lui, râvnă având, În lucruri bune, orișicând.


Voi, însă, sunteți socotiți, Drept o aleasă seminție, O-mpărătească preoție; Sunteți un neam de oameni, sfânt, Poporul cari, de pe pământ, Chiar Dumnezeu l-a câștigat, Să fie-al Lui, neîncetat. Mereu, voi trebuie să știți, Ca lumi-ntregi să îi vestiți, De lucrurile minunate, Pe care, să le facă, poate, Acela care v-a chemat, Din hăul cel întunecat – Din bezna cea de spaime plină – La minunata Sa lumină;


Înseamnă, cum că, Dumnezeu Are să știe, tot mereu, A-i izbăvi din încercare Pe cei cucernici, iar pe care S-au arătat nelegiuiți, Îi va păstra ca, pedepsiți, Să fie-n ziua-nfricoșată, În cari va face judecată:


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa