Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 36:3 - Biblia în versuri 2014

3 Cuvintele, de el rostite, Drept mincinoase-s dovedite Și pline de-nșelătorie, Pentru că el nu vrea să știe Ceea ce-nseamnă-nțelepciune Ca să lucreze-n fapte bune.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

3 Cuvintele gurii lui sunt nelegiuite și înșelătoare; a încetat să mai fie înțelept și să facă binele.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

3 Cuvintele pronunțate de gura lui sunt rele și înșelătoare. A încetat să mai fie înțelept; și nu mai face ce este bine.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

3 Atât de mult se măgulește pe sine în ochii săi, încât nu-și descoperă fărădelegea, ca s-o urască.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

3 Cuvintele gurii lui sunt mincinoase și înșelătoare; nu mai vrea să lucreze cu înțelepciune și să facă binele.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

3 Cuvintele gurii sale sunt nelegiuire și înșelăciune. A încetat de a fi înțelept, de a face bine.

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 36:3
26 Mawu Ofanana  

Căci am păzit căile Lui Și-astfel, în fața Domnului, Am fost găsit nevinovat.


În toată viața – Iosafat – Pe al său tată, l-a urmat Și tot mereu, el a făcut Ce-I era Domnului plăcut.


Gura-i e plină-n orice vreme De vicleșuguri, de blesteme, Precum și de-nșelătorie. Mereu, sub limbă, o să ție Fărădelegi și răutate.


Însă pe cei care sunt răi, Mergând pe ocolite căi, Să-i pedepsească Dumnezeu! Să fie nimiciți, mereu! Pacea, în Israel, să vie, Să stăpânească pe vecie!


E ascuțită limba lor, Precum e cea a șerpilor. Otravă de năpârcă, iată, Au ei pe buze, adunată.


Cărarea Ta sub ai mei pași, Căci nu-i nimic adevărat În gura a lor mei vrăjmași; În inimi, ei au adunat Doar răutăți, fără-ncetare; Pe-ale lor limbi aflate sânt Cuvintele lingușitoare – Gâtul le e ca un mormânt.


Dulci ca smântâna, se vădesc Ale lor guri, când glăsuiesc. În inimi de privești apoi, Vedea-vei că poartă război. Ale lor vorbe sunt frumoase, Dar ele sunt alunecoase Ca untdelemnul din măsură. Însă atunci când ies din gură, Drept niște săbii se vădesc.


Încă din pântec, negreșit, Cei răi, stricați, s-au dovedit. Din pântece când se ivesc, Cei mincinoși se rătăcesc.


Dar învățați odată minte, Nebunilor! Când o să știți Și voi să vă înțelepțiți?


Umblând pe-ntunecate căi, Nu dorm, iar somnul le-a pierit Dacă vreun rău n-au făptuit. Ei umblă-ntr-una după pradă, Făcând pe cineva să cadă.


„Poporul Meu este nebun. Nu Mă cunoaște. Pot să spun Că ai poporului Meu fii La fel sunt ca niște copii. N-au minte, iar priceperea, La ei, nu are loc să stea. Meșteri în rău pot a se ține, Dar nu știu ca să facă bine.”


Dar Israel a lepădat, Cu scârbă, tot binele dat. Tocmai de-aceea-l urmărește Acela cari îl dușmănește.


Pe-aceia care s-au vădit Pe Domnul că L-au părăsit, Pe cei cari nu L-au căutat Și cari de El n-au întrebat, Pe-aceia am să îi lovesc, Pentru că vreau să-i nimicesc.”


Să-L ispitească pe Iisus. Un învățat al Legi-a spus:


Dar, când s-a-ntors, ce a găsit? Găsit-a casa, măturată, Împodobită și curată.


Încredințat sunt, că-napoi, Nicicând n-avem ca să dăm noi, Ca să nu pierdem, ci-n credință, Vom sta, mereu, cu sârguință, Ca mântuirea s-o primim Și sufletul să-l mântuim.”


Ei, dintre noi, s-au ridicat, Însă, precum s-au arătat, Nu sunt de-ai noștri. De erau, Cu noi și-acuma se aflau. Dar iată că ne-au părăsit. Din rândul nostru au ieșit Ca să se vadă mai apoi, Cum că nu toți sunt dintre noi.


Dar Samuel a zis apoi: „Nu merg cu tine, înapoi, Căci Dumnezeu te-a lepădat, Pentru că nu L-ai ascultat. N-ai să mai fii, în acest fel, Mai mare, peste Israel.”


Duhul lui Dumnezeu, de-ndat, De Saul S-a îndepărtat Și un duh rău, asupra lui, Veni din partea Domnului. Duhul acest – necontenit – L-a apăsat și l-a muncit,


Și-apoi în sine-a cugetat: „Am să-i dau fata, de soție, Căci ea, o cursă, vreau să-i fie, Și-apoi la Filisteni – drept pradă – David urmează ca să cadă.” Saul, lui David, i-a vorbit A doua oară: „Negreșit, Astăzi, la mine ai să vii, Căci ginere voiesc să-mi fii!”


Saul, în urmă, a vorbit: „Iată că am păcătuit. Întoarce-te dar, fiul meu, Căci nici un rău n-am să-ți fac eu, Pentru că astăzi, am văzut, Precum că tu ai fi putut Să mă omori, dar m-ai cruțat. Ca un nebun, eu am lucrat Și văd acum – fără-ndoială – Că săvârșit-am o greșeală.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa