Psalmi 32:5 - Biblia în versuri 2014

⁵ Atuncea, Ți-am mărturisit Păcatul ce l-am săvârșit Și n-am lăsat nimic să stea Ascuns, din făr’delegea mea. Am zis atunci: „Am să vorbesc Și am să Îi mărturisesc, Domnului meu, că am greșit, Că făr’delegi am făptuit!” Tu ai iertat păcatul meu, (Oprire)

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁵ Atunci mi-am mărturisit păcatul și nu Ți-am ascuns nelegiuirea mea. Am zis: „Îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!“ și, astfel, Tu ai iertat vina păcatului meu. Selah.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁵ Atunci mi-am recunoscut păcatul și nu Ți-am ascuns vina mea. Am zis: „Îmi voi recunoaște (în fața) lui Iahve nedreptățile pe care le-am comis!” Și Tu mi-ai iertat vina și păcatul.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁵ Eu ți-am făcut cunoscut păcatul meu, nu ți-am ascuns fărădelegea mea. Am zis: „Voi mărturisi Domnului fărădelegile mele”. Și tu ai iertat vinovăția păcatului meu. Sélah

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁵ Atunci Ți-am mărturisit păcatul meu și nu mi-am ascuns fărădelegea. Am zis: „Îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!” (Oprire) Și Tu ai iertat vina păcatului meu.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁵ Ți‐am făcut cunoscut păcatul meu și n‐am acoperit nelegiuirea mea; am zis: Voi mărturisi abaterile mele Domnului; și ai iertat nelegiuirea păcatului meu. (Sela.)

Psalmi 32:5 Mawu Ofanana

2 Samuel 12:13

David, atunci, s-a întristat Și-a zis, către Natan, de-ndat’: „Iată că am păcătuit, Față de Domnul, negreșit!” Natan, cuvântul, a luat Și-n acest fel, a cuvântat: „Nu vei muri, căci Dumnezeu, Îți va ierta păcatul greu.

2 Samuel 12:9

Spune-Mi: de ce-ai disprețuit Ceea ce Eu ți-am poruncit, Călcând cuvântul Domnului Și făcând rău, în fața Lui? Pe Urie – pe-acel Hetit – Cu sabia, tu l-ai lovit. Nevasta-n urmă i-ai luat, După ce, pradă, tu l-ai dat, Sabiei Amoniților, Și l-ai ucis, prin mâna lor!

2 Samuel 24:10

În clipa-n care-a terminat Al său popor de numărat, David, puternic, își simțea – În piept – cum inima-i bătea. El, către Domnul, a vorbit: „Mare păcat am săvârșit, Când acest lucru l-am făcut! Abia acuma am văzut Că lucru-acesta este rău! Doamne, greșit-a robul tău! Iartă a sa nelegiuire, Căci a făcut-o fără știre! O Doamne, trebuie să-Ți spun Că am lucrat ca un nebun!”

2 Samuel 24:17

David, pe înger, îl zărise Și trist, spre Domnul, se grăbise. În fața Lui, s-a închinat Și-n acest fel, a cuvântat: „Iată că am păcătuit! Eu sunt de vină, negreșit! Dar aste oi ce au făcut? Mânia ce s-a abătut, Spre mine să o-ndrepți, mereu, Spre casele tatălui meu!”

1 Regi 8:50

Îl iartă, pe al Tău popor, Iartă păcatele celor Care, în contră-Ți, au greșit. Nu-i pedepsi la nesfârșit Ci, în cel care îi robește, Tu Doamne, mila o trezește, Ca astfel, pentru fiecare, El să arate îndurare,

2 Cronici 6:29

Dacă veni-va cineva Să-Ți facă rugăciune Ție, Sau dacă are ca să vie Întreg poporul – fiecare Având în cuget o mustrare Pentru păcatul săvârșit –

Esdra 10:11

Acum, greșeala săvârșită, Trebuie-a fi mărturisită – Grabnic – în fața Domnului Și să se facă voia Lui! Să înțeleagă orișicine, Că de femeile străine – Și de popoarele aflate În astă țară așezate – Trebuie să se-ndepărteze, Iar calea lor, să n-o urmeze.”

Iov 31:33

Păcatul de mi-l ascundeam Ca oamenii, de-mi închideam

Iov 33:27

În fața semenilor lui, Va cânta slavă Domnului Zicând: „Eu am păcătuit, Dar Domnul nu m-a pedepsit! Iată, dreptatea am călcat Și totuși, Domnul m-a iertat,

Psalmi 103:12

Cât de departe este pus Și răsăritul de apus, Atât de mult sunt depărtate Și făr’delegile aflate În mijlocul poporului.

Psalmi 103:3

Căci El îți iartă, negreșit, Relele ce le-ai săvârșit Și-Ți vindecă bolile toate.

Psalmi 25:16

Privește-mă: sunt părăsit, Și-ai milă că-s nenorocit.

Psalmi 25:18

Privește-a mea ticăloșie, Iar truda mea, în față-Ți fie! Iartă-mi păcatele, căci ele Multe se-arată-a fi și grele!

Psalmi 30:5

Mâniile lui Dumnezeu O clipă-ntunecă-a Lui față, Dar îndurarea-I ține-o viață: Seara – de plânsul o să vie – În zori veni-va veselie.

Psalmi 38:18

Mărturisesc fără-ncetare, Fărădelegea mea cea mare Și simt durerile, mereu, Pe cari le dă păcatul meu.

Psalmi 38:19

De viață-s plini vrăjmașii mei Și au multă putere-n ei. Aceia care s-au vădit Că m-au urât necontenit Fără temei, mulți se arată.

Psalmi 51:6

Dar Tu, mereu, ai cercetat În inimi, pentru că dorești Ca adevărul să-l găsești În ele. Fă ca să pătrundă A-nțelepciunii blândă undă – Acum – și înlăuntrul meu,

Psalmi 86:15

Însă Tu Doamne, văd prea bine, Ești milostiv și-ndurător Și îndelung ești răbdător. Bogat ești în credincioșie Și-n bunătate, pe vecie.

Psalmi 86:5

Că Tu ești gata de iertare, Ești bun și plin de îndurare Cu toți acei care Te cheamă.

Proverbe 28:13

Cel cari greșeala-și tăinuiește Mereu, nicicând nu propășește; Dar dacă a mărturisit Și-apoi de rele s-a ferit, Atunci omul acela are Să dobândească îndurare.

Proverbe 30:20

La fel e-a curvelor cărare. Ele mănâncă și-apoi, zic: „Noi – rău – nu am făcut, nimic!”

Isaia 65:24

Le voi răspunde, de îndat’, ‘Nainte de-a Mă fi chemat Și-am să-i ascult, necontenit, ‘Nainte de a fi sfârșit Ceea ce vrut-au să Îmi spună!

Ieremia 2:23

„Cum poți să zici: „Nu m-am spurcat Iar după Bali, nu am umblat!”? Privește-ți urma pașilor Pe drumurile văilor Și-n acest fel vei fi putut Să vezi ce rele ai făcut Tu, dromaderule, cel care Te areți iute de picioare Străbătând depărtările Și-ncrucișând cărările!

Ieremia 2:35

Și totuși, tu ai cuvântat: „Iată că sunt nevinovat! Să se întoarcă, de la mine, Mânia Lui!” Însă, cu tine, Am să Mă cert Eu, negreșit, Căci spus-ai: „N-am păcătuit!”

Ieremia 3:13

Să recunoști că ai greșit, Că te-ai purtat nelegiuit, Că necredință-ai arătat Atuncea când ai alergat Să îți găsești alți dumnezei – Deși străini îți erau ei – Și că nu ai voit, mereu, Ca să asculți de glasul Meu.

Ieremia 31:20

„Îmi este Efraim, iubit? Un scump copil, s-a dovedit?” „Atunci când despre el vorbesc, Pe dată Eu Îmi amintesc De el, cu mare gingășie Și simt un foc, flacăra vie, Căci arde inima în Mine. De-aceea, îi voi face bine Și-am să-i arăt, fără-ncetare, Nemărginita-Mi îndurare.”

Osea 6:1

„Haideți, veniți și înapoi, La Domnul, să ne-ntoarcem noi! Chiar dacă El S-a arătat Acela cari ne-a sfâșiat, Tot El este acela care Ne va aduce vindecare. Cu toate că El ne-a lovit – Și-n felu-acesta ne-a rănit – Tot El e-Acela care poate A ne lega rănile toate.

Levitic 5:5

Atuncea deci, când cineva Se face vinovat, cumva, Pentru că a înfăptuit Ceva din ce s-a pomenit, Întâi are să trebuiască, Păcatul să-și mărturisească.

Maleahi 3:8

„E potrivit” – vă întreb Eu – „Să-nșele-un om, pe Dumnezeu, Așa precum M-ați înșelat Chiar voi?” Dar voi M-ați întrebat: „Cu ce Te-am înșelat noi, oare?” „Cu darurile de mâncare Și cu a voastră zeciuială, M-ați înșelat, fără-ndoială.

Luca 16:15

Dar, Domnul i-a privit și-a spus: „Voi, Fariseii, căutați, Neprihăniți, să v-arătați, ‘Naintea omului, mereu; Dar inimile, Dumnezeu Vi le cunoaște. Pot a spune, Că-n fața Lui, e-o urâciune Ceea ce omul a-nălțat.

Luca 7:47

Îți spun dar, ale ei păcate – Care sunt multe – sunt iertate, Pentru că ea, mult, a iubit. Însă, cel care a primit, Pentru puținul său, iertare, N-a arătat iubire mare.”

Efeseni 4:32

Voi – dimpotrivă – vreau să fiți Buni, între voi; să vă iubiți Și milă să vă arătați. Unul pe altul, vă iertați, Așa cum, prin Hristos, mereu, Ați fost iertați, de Dumnezeu.”

Iosua 7:19

După ce astfel îl găsise, Pe vinovat, Iosua zise: „Fiule, slavă-I dăruiește Lui Dumnezeu! Mărturisește Tot ce-ai făcut. Când îmi răspunzi, Te rog, nimic, să nu-mi ascunzi.”