Psalmi 30:7 - Biblia în versuri 2014

⁷ Bunăvoința Ta cea mare M-a așezat pe-un munte tare… Dar Ți-ai ascuns fața de-ndat’, Și-atuncea eu m-am tulburat.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁷ Doamne, prin bunăvoința Ta ai întărit muntele meu, dar, când Ți-ai ascuns fața, m-am îngrozit.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁷ Doamne, bunătatea Ta consolidase muntele meu. Dar când Ți-ai ascuns fața, am fost afectat de frică.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁷ Iar eu, în bunăstarea mea, am zis: „Nu mă voi clătina în veac”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁷ Doamne, prin bunăvoința Ta mă așezaseși pe un munte tare, dar Ți-ai ascuns Fața și m-am tulburat.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁷ Tu, Doamne, prin bunăvoința ta ai făcut muntele meu să stea tare… ți‐ai ascuns fața: am fost tulburat.

Psalmi 30:7 Mawu Ofanana

Iov 10:12

Mi-ai dat bunăvoință. Viața, Prin grija Ta, mi-a fost păstrată.

Psalmi 10:1

Doamne, de ce Te-ai depărtat? De ce Te-ascunzi neîncetat, Atunci când valuri de necaz Întunecă al meu obraz?

Psalmi 102:10

Căci mă încearcă-a Ta mânie Și urmărit sunt de urgie. Departe, Tu m-ai aruncat, După ce-ntâi m-ai ridicat.

Psalmi 104:29

Când Fața Ta nu se arată, Un tremur le cuprinde-ndată. Le iei suflarea: ele mor Și intră în țărâna lor.

Psalmi 143:7

Doamne, al meu duh se topește. De-aceea, să m-ajuți, grăbește! Te rog, nu Te îndepărta Și nu-mi ascunde Fața Ta, Căci aș ajunge, negreșit, Asemeni celor ce-au murit!

Psalmi 30:5

Mâniile lui Dumnezeu O clipă-ntunecă-a Lui față, Dar îndurarea-I ține-o viață: Seara – de plânsul o să vie – În zori veni-va veselie.

Psalmi 40:2

Și din mocirlă-apoi m-a scos, Din hăul cel întunecos Al gropii fără fund în care Pieirea doar, sălaș, își are. Pe stâncă-n urmă, m-a suit Și pașii mi i-a întărit.

Psalmi 44:3

Nu prin puterea sabiei Ce o aveau, ajuns-au ei În țară de-a fi stăpânit. Nu al lor braț i-a mântuit, Ci doar lumina Feței Tale Și dreapta Ta, care – pe cale – I-a însoțit neîncetat, Căci dragoste le-ai arătat.

Psalmi 5:12

Peste cei cari se dovedesc Neprihăniți – neîncetat – Din cer, o binecuvântare Și ca un scut i-a-nconjurat Bunăvoința Ta cea mare.

Psalmi 89:17

Tu ești fala poporului. Tu ești fala puterii lui. Prin îndurarea-Ți arătată, Puterea noastră-i ridicată,

Isaia 38:17

Chiar suferința ce-o-nduram, Spre mântuire o aveam. Tu o plăcere ai găsit, Să îmi scoți sufletul trudit, Din neagra groapă-a putrezirii, Să zboare peste-ntinsul firii Căci înapoia Ta, de-ndat’, Păcatul mi l-ai aruncat!

Deuteronom 31:17

Când acea zi are să vie, Mă voi aprinde de mânie Și fi-voi împotriva lor. Voi părăsi acest popor Și-am să-Mi ascund Fața, de el. Atunci, întregul Israel Are să fie bântuit De multe rele și lovit De mari necazuri. Atunci are Să se întrebe fiecare: „Necazul care m-a ajuns Și răul care m-a pătruns Pot ca să fie-ntâmplătoare? Nu se întâmplă totul, oare, Din pricină că Dumnezeu Nu șade în mijlocul meu?”