Psalmi 30:11 - Biblia în versuri 2014

¹¹ De ochiul Tău am fost văzut Și-ndată mi s-a prefăcut, În veselie, tânguirea, Căci Tu adus-ai izbăvirea. Sacul de jale mi-ai desprins Și-am fost cu bucurie-ncins,

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹¹ Iar Tu mi-ai transformat bocetul în veselie, mi-ai înlăturat hainele de jale și mi-ai dat ca haină bucuria,

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹¹ Mi-ai transformat bocetul în dans, mi-ai scos de pe mine sacul de jale și m-ai echipat cu veselie –

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹¹ Ascultă-mă, Doamne, ai milă de mine! Doamne, fii tu ajutorul meu!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹¹ Și mi-ai prefăcut tânguirile în veselie, mi-ai dezlegat sacul de jale și m-ai încins cu bucurie,

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹¹ Tu mi‐ai schimbat jalea în joc; mi‐ai dezlegat sacul și m‐ai încins cu bucurie,

Psalmi 30:11 Mawu Ofanana

Geneza 37:35

Toți fiii – fiicele, la fel – Au vrut să-l mângâie, dar el, Pe toți, i-a-ndepărtat, zicând: „Eu mă voi pogorî, plângând, În locuința morților, La fiul meu.” În drumul lor

Geneza 45:28

A zis: „Deci Iosif mai trăiește! Destul cu vorbele deșarte! Voiesc – ‘nainte de-a mea moarte – Pe fiul meu, să-l pot vedea! Aceasta e dorința mea!”

2 Samuel 6:14

David, apoi, a îmbrăcat Efodul cel din in lucrat, Jucând din răsputeri, mereu, Pentru-al său Domn și Dumnezeu.

2 Cronici 20:12

Nu ai să-i judeci Tu, pe ei? Căci noi, acum, suntem acei Cari, de putere, sunt lipsiți. Avem doar ochii ațintiți Spre Tine, Doamne, și-așteptăm Sprijinul Tău să-l căpătăm!”

2 Cronici 20:3

Cuprins de teamă, Iosafat, Spre Dumnezeu, s-a îndreptat Și-un post, în Iuda, a vestit.

2 Cronici 20:9

„Atunci când întâmpla-se-va, Să vină peste noi – cumva – Nenorocirea, sabia, Vreo judecată, foametea Sau ciuma și veni-vom noi La sfântul Tău locaș apoi – Unde-i aflat Numele Tău – Ca să strigăm, în ceasul rău, La Tine, stând în fața Ta, Atunci Tu ne vei asculta Și-n urmă, mântuire ai, Pentru al Tău popor, să dai.”

Neemia 8:10

Ei au mai zis: „Acum, plecați Și, cărnuri grase, să mâncați. Beți băuturi dulci, iar apoi – O parte – să trimiteți voi Și celor care n-au nimic, Să aibă și ei, câteun pic, Căci ziua asta minunată, Domnului nostru-i e-nchinată. Nu vă mâhniți, căci bucuria Lui Dumnezeu vă e tăria.

Estera 9:22

În care-au căpătat odihnă Scăpând de-ai lor dușmani, în tihnă Să țină-o mare sărbătoare, Când prăznui-vor luna-n care S-a preschimbat necazul lor, În bucurie. Tuturor, De-asemeni, le-a mai poruncit Ca-n aste zile, negreșit, Să își trimită fiecare, Cadouri – daruri de mâncare; Iar darul trebuia-mpărțit Cu cel care era lipsit.

Psalmi 149:3

Să laude, Numele Lui, Jucând în fața Domnului! Cu harfe, să Îi cântați voi Și bateți tobele apoi!

Psalmi 150:4

Cu instrumentele făcute Cu coarde, cu timpane-apoi, Cu jocuri și cântece noi! Laude dați-I cu cavale!

Psalmi 27:7

Ascultă Doamne, al meu glas Și milă ai, în acest ceas!

Psalmi 30:5

Mâniile lui Dumnezeu O clipă-ntunecă-a Lui față, Dar îndurarea-I ține-o viață: Seara – de plânsul o să vie – În zori veni-va veselie.

Psalmi 4:7

Tu-mi dai mai multă bucurie Decât vreodată-au căpătat Ei, când știau că o să fie Rodul de grâu și vin, bogat.

Qohelet 3:4

Plânsul este la vremea lui, Și-apoi e timpul râsului. Bocitul, altă vreme, are; Jocul, asemeni. Aruncare –

Isaia 25:3

De-aceea Doamne, Te slăvesc Popoarele și Te măresc, Iar orice neam – de bună seamă – De Tine știe să se teamă.

Isaia 25:8

Căci nimicită o să fie Moartea, atunci, pentru vecie, Iar lacrimile fețelor Șterse vor fi. Al Său popor Are să scape de povara Pe care i-o dădea ocara Ce o purta necontenit, Pentru că Domnul a vorbit.

Isaia 61:10

În al Meu Domn, Mă bucur Eu Și vesel sunt, în Dumnezeu, Căci Mi-a dat haina mântuirii, Mi-a dat mantaua izbăvirii. Cu o cunună-mpărătească, El a voit să Mă gătească, Precum este un mire-n casă, Sau precum este o mireasă Care de nuntă-i pregătită, Cu ale ei scule gătită.

Isaia 61:3

Vin și aduc celor pe care, Drept întristați Sionu-i are, Cununa cea împărătească, Cu care să-și împodobească Ale lor capete plecate Cari cu cenușe-s presărate. Ei n-au să plângă, pe vecie. Un untdelemn de bucurie, În locul plânsului le dau Și-a lor tristețe am s-o iau. În locul duhului mâhnit, Un strai de laudă-au primit, Ca „terebinți”, pe-ntinsul firii, Să fie, „ai neprihănirii” Și-apoi „un sad al Domnului, Spre a sluji spre slava Lui”.

Ieremia 31:4

Am să te-așez din nou și – iată – Vei fi fecioara minunată A neamului lui Israel. Ai să te-mpodobești astfel – Iar – cu timpanele avute În vremile de mult trecute, Căci ai să fii iar, la mijloc, Când veselie e și joc.

Ieremia 52:33

Cu haine noi l-a-nveșmântat Și-n urmă el l-a așezat – Pentru tot timpul vieții lui – La masa împăratului.

Luca 15:22

Dar, tatăl său nu a mai stat Să îl asculte. A chemat, Robii, și a-nceput să spună: „Aduceți haina cea mai bună Și, pe-al meu fiu, să-l îmbrăcați. Inel, în deget, i-așezați, Și-ncălțăminte, în picioare!

Ioan 16:20

Când voi o să vă tânguiți Și când veți plânge-amar, să știți, Că lumea bucura-se-va. Nu vă-ntristați, de-așa ceva, Căci preschimbată o să fie Tristețea voastră-n bucurie.

Revelația 21:4

În fruntea lor, El o să meargă Și, lacrima, o să le-o șteargă. Nu va fi moarte, nici pieire, Țipăt, durere, tânguire, Căci tot ce fost-a la-nceput, De mult, de tot, va fi trecut.”