Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 28:7 - Biblia în versuri 2014

7 Tărie-mi e și scut al meu, Iar inima-mi a căpătat Credință, căci m-a ajutat; De-aceea doar, de veselie, Plină de-acuma o să-mi fie, Iar prin cântarea mea, mereu, Pe Domnul am să-L laud eu.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

7 Domnul este puterea mea și scutul meu! În El s-a încrezut inima mea și am fost ajutat. De aceea inima mea tresaltă de bucurie și-I aduc mulțumiri prin cântarea mea!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

7 Iahve este forța și protecția mea! În El mi se încrede inima; și (astfel) sunt ajutat. Așa se explică de ce inima mea mă determină să chiui de bucurie și să Îl laud prin cântecele mele!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

7 Domnul este tăria și scutul meu, în el și-a pus încrederea inima mea. El m-a ajutat, și de aceea inima îmi este [plină] de veselie și îl laud prin cântările mele.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

7 Domnul este tăria mea și scutul meu; în El mi se încrede inima și sunt ajutat. De aceea îmi este plină de veselie inima și-L laud prin cântările mele.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

7 Domnul este tăria mea și scutul meu; în el mi s‐a încrezut inima și am fost ajutat; de aceea inima mi se veselește mult și‐l voi lăuda cu cântarea mea.

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 28:7
36 Mawu Ofanana  

După aceste întâmplări, Cuvântul Domnului, din zări, Pân’ la Avram veni, de sus, Și-ntr-o vedenie i-a spus: „Avrame! Nu te-nspăimânta! Sunt scutul tău. Răsplata ta, În fața Mea, e foarte mare.”


Doamne, în Tine mă-ncred eu, Și-n bunătatea Ta, mereu. Veselă e inima mea, Căci mântuire voi avea.


Să-I cânt lui Dumnezeu, îmi vine, Pentru că El mi-a făcut bine!”


Privește, cu bunăvoință, Către umila mea ființă, Primind la Tine – negreșit – Cuvintele ce le-am rostit Și simțămintele pe care Adâncul inimii le are, Căci Tu ești Stânca mea, mereu! Tu ești Izbăvitorul meu!


Doamne, al nostru împărat Se bucură, neîncetat, De ocrotirea Ta cea tare, Pe care Tu, plin de-ndurare, Prin mila Ta i-o dăruiești. Ce bine îl înveselești Cu ajutoru-Ți minunat!


Părinții noștri au privit La Domnul, căci în El credeau Și izbăvire căpătau.


El e putere în popor, E Stâncă și izbăvitor Pentru cel ce a fost adus Și drept al Său uns a fost pus.


Dar Doamne, Tu ești scutul meu! Tu îmi ești slava, Tu ești Cel Care-mi salți capul, ne-ncetat. La Domnul strig, oriunde sânt;


Spre El glasul mi-am înălțat. De sus, din muntele Lui sfânt, El îmi răspunde, tot mereu. (Oprire)


Inima noastră-n Dumnezeu Găsește bucurii, mereu, Căci ale noastre-ncrederi sânt Puse în al Său Nume Sfânt.


Cei care sunt neprihăniți – De Dumnezeu vor fi scăpați. De Domnul fi-vor ocrotiți, În vremile de strâmtorare.


În gura mea a așezat Un cântec nou și am cântat Spre lauda lui Dumnezeu. Mulți au văzut ce făceam eu Și-atunci, de Domnul, s-au temut Și-n El apoi, s-au încrezut.


Tu ești Cel cari m-a ajutat Și m-a păzit pe-al vieții drum: De ce mă lepezi oare-acum? De ce să umblu întristat, Fiind de cei răi apăsat, Căci dușmănie mi-au vădit?


Sprijin și adăpost, mereu, Ne este-al nostru Dumnezeu, Căci ajutor e pentru noi, Ce nu lipsește în nevoi.


De-aceea, noi – în orice vreme – N-avem nimic de a ne teme, Chiar dacă tot acest pământ Se zguduie, sau dacă sânt Clătinați munți-aceia care Se află-n inimă de mare,


Căci Numele lui Dumnezeu, Atuncea am să-L laud eu. Cântări am să Îi rostuiesc Și laude, să-L preamăresc.


Al nostru Domn și Dumnezeu, Soare și scut este mereu. Domnul aduce îndurare Și slavă, pentru fiecare, Căci de nimic nu e lipsit Cel care e neprihănit.


Vei fi, de pana-I, învelit. Aripa Lui te va ascunde. Credincioșia-I și-a croit O pavăză și nu pătrunde


Iată că Domnul Dumnezeu E izbăvirea mea, mereu. Mă-ncred în El și pot să zic Că nu am teamă de nimic. Domnul este a mea tărie Și pricina de bucurie. Pricini de laudă, mereu, Îmi e al nostru Dumnezeu, Pentru că S-a milostivit Și mântuire am primit.


Când acel timp o să sosească, Doar astfel o să se vorbească: „Dreptatea-n Domnul se găsește. Puterea-n El doar locuiește. Le El vin cei ce-s mâniați Pe El și fi-vor înfruntați.


În al Meu Domn, Mă bucur Eu Și vesel sunt, în Dumnezeu, Căci Mi-a dat haina mântuirii, Mi-a dat mantaua izbăvirii. Cu o cunună-mpărătească, El a voit să Mă gătească, Precum este un mire-n casă, Sau precum este o mireasă Care de nuntă-i pregătită, Cu ale ei scule gătită.


Încolo, fraților, să știți, Ca-n Domnul, să vă întăriți Și scut, doresc eu, să vă fie, A Lui putere și tărie.


Oamenii care s-au aflat, Atunci, acolo, au cântat, Cântarea ce-o cânta, mereu, Moise – robul lui Dumnezeu – Și-apoi, a Mielului cântare. „Atotputernicule mare” – Ziceau aceia – „am văzut, Lucrările ce le-ai făcut, Cât sunt de mari și minunate! Sunt drepte și adevărate Căile Tale, ne-ncetat! Al Neamurilor Împărat, Doar Tu ești Doamne! Și-apoi, cine


Un cântec nou, cu toți cântau, Și-n cântec, astfel glăsuiau: „Tu singur doar, ai fost găsit, Cartea s-o iei, și-nvrednicit Să rupi pecețile pe care, Aceasta, peste ea, le are; Căci Tu ai fost înjunghiat Și astfel, ai răscumpărat, Cu al Tău sânge – cu mult greu – Mulți oameni, pentru Dumnezeu, Căci, către El, aveau să vie, Din orișicare seminție, Din orișicare limbă-anume, Din orișice norod, din lume.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa