Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 26:9 - Biblia în versuri 2014

9 Nu-mi lăsa sufletul să vrea, Cu păcătoșii, ca să stea, Nici a mea viață, cu cei care Sânge-au vărsat fără-ncetare

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

9 Nu-mi lua sufletul împreună cu cei păcătoși, nici viața, împreună cu oamenii setoși de sânge,

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

9 Nu îmi lua sufletul împreună cu cei păcătoși! Nu îmi lua viața împreună cu cei care fac să curgă sânge.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

9 Să nu iei sufletul meu [laolaltă] cu cei păcătoși și viața mea cu cea a vărsătorilor de sânge,

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

9 Nu-mi lua sufletul împreună cu păcătoșii, nici viața cu oamenii care varsă sânge,

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

9 Nu‐mi răpi sufletul cu păcătoșii, nici viața cu oamenii de sânge,

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 26:9
14 Mawu Ofanana  

Șimei striga, în urma lui: „Du-te om rău, al sângelui!


Pe vremea-n care a domnit David, o foamete-a venit. Trei ani, aceasta a ținut. David, atunci când a văzut Lucrul acesta, L-a-ntrebat Pe Domnul, care-a cuvântat: „Din pricina lui Saul vine Foametea asta, peste tine, Căci sângeros s-a arătat. Saul și-ai lui nu au cruțat – Așa după cum bine știți – Poporul de Gabaoniți. Acum dar, din pricina lor, E foamete, peste popor.”


O Doamne, dacă-ai tăbărî Și pe cei răi i-ai omorî! Oameni – de sânge însetați – De mine, să vă depărtați!


Mă izbăvește, Domnul meu, De sângele pe care eu, Pe a mea cale, l-am vărsat. Atuncea fi-vei lăudat, Necontenit, de limba-mi care Vesti-va îndurarea-Ți mare.


Tu Doamne, îi vei omorî Și-n groapă îi vei pogorî, Pentru că toți cei însetați De sânge, nu vor fi cruțați, Iar cei cari înșelători sânt N-au să trăiască pe pământ, În pace, nici o jumătate Din zilele ce le-au fost date. Dar iată că în Tine, eu Mi-am pus încrederea, mereu!


În vremea ‘ceea de apoi, Din nou aveți a vedea voi, Că e deosebire mare Între cel rău și-ntre cel care Este un om neprihănit, Între cel care I-a slujit Lui Dumnezeu și între cel Care nu-L va sluji pe El” – A cuvântat Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are.


Atuncea, fi-va pedepsit: În două, el va fi tăiat Și-apoi, afară, aruncat – Acolo unde soarta lui E cea a prefăcutului, În negura plânsetelor Și în scrâșnirea dinților.”


Pământului neamuri vor sta În față-I. El le va sorta, Așa cum un păstor desparte, Din capre, oile. De-o parte,


Ei vor răspunde-atuncea: „Când Te-am văzut, Doamne, noi, flămând, Străin, gol, sau întemnițat? Sau când ai fost Tu, însetat? Și oare, când nu Te-am slujit?”


Aceștia fi-vor pedepsiți În veci, iar cei neprihăniți, Din viața lor vremelnică, Vor trece-n viața veșnică.”


Atunci când întâmpla-se-va Să se ridice cineva Ca să-ți ia viața, Dumnezeu Îl va lega, pe domnul meu, Într-un mănunchi al celor vii. Sufletul tău – așa să știi – Se va afla-n mănunchiul lor, Iar sufletele tuturor Acelora care sunt răi Și care sunt vrăjmașii tăi, De Domnul, fi-vor pedepsite, Cu praștia, fiind zvârlite.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa