Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 26:10 - Biblia în versuri 2014

10 Și cari au mâini nelegiuite Care, de mită, sunt mânjite!

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

10 pe ale căror mâini este stricăciune și a căror dreaptă este plină de mită.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

10 Pe mâinile lor este nedreptate; și au mâna dreaptă plină de mită.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

10 în mâinile cărora este nelegiuire și a căror dreaptă este plină de mită!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

10 ale căror mâini sunt nelegiuite și a căror dreaptă este plină de mită!

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

10 în ale căror mâini este răutate și dreapta lor este plină de mituiri.

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 26:10
17 Mawu Ofanana  

Dar Tu vezi tot, căci Tu privești Necazurile, suferința, Și doar Tu, Doamne, ai putința Să iei în mâini pricina lor. Tu ești nădejdea tuturor. În Tine, cel ce s-a vădit Precum că e nenorocit, Și-a pus toată nădejdea lui. De-asemenea, orfanului, Mereu îi dai sprijinul Tău.


Arcul, cei răi și-l îndoiesc, Săgeata-n coardă-și potrivesc Și pe ascuns – a lor săgeată – Spre cei cu inima curată, Să o azvârle-s pregătiți.


În așternutul său, gândește Numai la rău, căci el iubește Răul acesta și nu vrea, Pe calea bună, ca să stea.


Vicleanule, limba-ți urzește Doar răutăți și se vădește La fel ca briciul ascuțit.


De-asemenea, să te ferești De daruri – să nu le primești; Căci darurile îi orbesc Pe toți acei ce le primesc, Făcând ca ai lor ochi deschiși – Când le primesc – să fie-nchiși; Iar hotărârile luate Nu vor mai fi adevărate. Ele vor fi răstălmăcite, De darurile ce-s primite.


Căci ei aleargă-n graba mare Să facă rău. Ceata se strânge Avidă ca să verse sânge.


Umblând pe-ntunecate căi, Nu dorm, iar somnul le-a pierit Dacă vreun rău n-au făptuit. Ei umblă-ntr-una după pradă, Făcând pe cineva să cadă.


„Acela cari știe, din fire, Să umble în neprihănire, Cari fără vicleșug vorbește, Acela cari nesocotește Orice câștig ce, ne-ndoios, Numai prin stoarcere e scos, Cel care știe, mai apoi, Să-și tragă mâna înapoi, Să nu ia mită niciodată, Cel cu urechea astupată Să n-audă cuvinte scoase De gurile cele setoase De sânge, cel ce înțelege Că trebuie ochii să-și lege Ca astfel răul să nu-l vadă,


Nelegiuiri multe-ați făcut. Păcatele vi le-am văzut Și fără număr s-au vădit. Pe cel drept, voi l-ați asuprit. Mită mereu ați tot luat Și în picioare ați călcat – Nepăsători – dreptul pe care Acela ce-i sărac îl are.


Mâinile lor s-au îndreptat Doar către rău, neîncetat. Cârmuitorul, daruri, vrea. Judecătorul, plată, ia. Cel care mare se vădește, Pe față spune ce dorește, Căci el cere, cu lăcomie, Ce plată vrea, dată să-i fie. Astfel, cu toți merg mână-n mână, De la cârmuitor și până La ultimul slujbaș cel care Drept rangul cel mai mic îl are.


De dimineață, au venit Iudeii și au uneltit, Iar după-aceea, s-au legat Toți, cu blestem, și s-au jurat Să nu mănânce nimenea, Nimic, nici apă să nu bea, Pân’ Pavel nu va fi ucis.


Să nu atingi vreun drept, cumva, Și să nu cate cineva, La fețele oamenilor. Să nu iei darurile lor, Căci darurile îi orbesc Pe înțelepți și răsucesc Apoi, cuvântul drepților.


Fiii lui Samuel făceau Doar lucruri rele. Nu călcau Pe urmele tatălui lor. Lacomi fiind, de la popor, Necontenit, mită luau, Și-apoi dreptatea o călcau.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa