Psalmi 23:2 - Biblia în versuri 2014

² Domnul m-a scos la pășunat Și-apoi, spre ape de odihnă El m-a purtat și mi-a dat tihnă.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

² El face să mă culc pe pășuni verzi și mă conduce la ape odihnitoare.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

² El mă odihnește în pășuni verzi și mă conduce la ape unde îmi oferă posibilitatea să mă relaxez.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

² el mă paște pe pășuni verzi, mă conduce la ape de odihnă,

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

² El mă paște în pășuni verzi și mă duce la ape de odihnă;

Traducere Literală Cornilescu 1931

² El mă face să mă odihnesc în pășuni verzi: mă duce la ape de odihnă.

Psalmi 23:2 Mawu Ofanana

Iov 34:29

În strâmtorare. Când dă pace, Cine și ce-ar mai putea face S-o tulbure? De Își ascunde El Fața, cine va pătrunde Până la El, spre a-L vedea? Puterea Lui e-asemenea De-I stă în față un popor Sau doar un singur muritor.

Psalmi 46:4

Un râu cu apele bogate, În a lui Dumnezeu cetate, Pătrunde și înveselește Locul în care locuiește Cel Prea Înalt. El e, mereu, Adevăratul Dumnezeu,

Exodul 15:27

La drum, poporul a pornit, Și la Elim a poposit, Unde – din douășpe’ izvoare – Apa curgea-ndestulătoare. Lângă izvoarele de-aici, Creșteau șaptezeci de finici.

Isaia 30:23

Atuncea, Domnul va avea Grijă ca ploaie să îți dea, Peste pământu-nsămânțat Și pâine el îți va fi dat. Ogoarele scăldate-n soare Îți vor da pâine hrănitoare. Turmele tale, necuprinse, Vor paște pe pășuni întinse,

Isaia 8:6

„Poporul a disprețuit Apele care au ieșit De la Siloe, curgând lin, Căci i-a plăcut – mai mult – Rețin, Acela care se vădea Fecior al lui Remalia

Revelația 21:6

Când a sfârșit de cuvântat – „S-a isprăvit, s-a terminat!” – Adăugat-a Cel Prea Sfânt. „Eu, Alfa și Omega, sânt. Eu, Începutul sunt numit, Și tot Eu sunt chemat Sfârșit. Celui ce-i este sete, iată, Îi dau să bea, fără de plată, Din apa vieții, negreșit.

Revelația 22:1

„Apoi, un râu, eu am văzut, Iar apa lui, mi s-a părut A fi de-o limpezime care, Numai cristalul o mai are. Aceasta era apa vie, Ieșind din jilțul de domnie, Cari este al lui Dumnezeu, Precum și-al Mielului, mereu.

Revelația 22:17

Și Duhul și Mireasa-apoi, Îmi spun: „Doamne, vino la noi!” Cei ce aud, apoi și ei Să spună „Vino!”. Toți acei Care, pe drum, au însetat, La Mine pot să vină-ndat’. Cel care, apa vieți-o vrea, Să vină-acuma, ca să bea, Pentru că are a-i fi dată, Fără să i se ceară plată!

Revelația 7:17

Pe jilțul destinat să fie, Drept scaunul pentru domnie – În mijloc chiar – e așezat Mielul, și-Acesta, ne-ncetat, O să le fie-n veci păstor Și va conduce gloata lor, Către al apelor izvoare, Care-s, de viață, dătătoare, Iar a lor lacrimă, mereu, Ștearsă va fi, de Dumnezeu.”