Psalmi 20:8 - Biblia în versuri 2014

⁸ Ei se îndoaie, cad apoi, Dar în picioare vom sta noi, Căci și atuncea când picăm – Iată – din nou, ne ridicăm.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁸ Ei se împiedică și cad, dar noi ne ridicăm și stăm în picioare!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁸ Ei se îndoaie și cad; dar noi ne ridicăm și stăm în picioare!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁸ Unii se încred în carele de luptă și alții în caii lor, însă noi suntem puternici în numele Domnului Dumnezeului nostru.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁸ Ei se îndoaie și cad, dar noi ne ridicăm și rămânem în picioare.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁸ Ei s‐au plecat și au căzut; dar noi suntem sculați și stăm drept.

Psalmi 20:8 Mawu Ofanana

2 Regi 19:23

Prin soli, pe care i-ai trimis, Tu L-ai batjocorit și-ai zis: „Doar cu mulțimea carelor Avute de al meu popor, Urc crestele Libanului. Cei mai înalți cedrii ai lui – Precum și mândri chiparoși, Cari se vădesc cei mai frumoși – Am să îi tai. Pe creasta lui – Cea mai înaltă-a muntelui – Unde se află-a sa grădină – Care, de poame, este plină – Eu voi pătrunde, negreșit.

2 Cronici 14:10

Asa, cu oastea, a plecat În valea care s-a chemat Țafeta. Ea era aflată Lângă Mareșa așezată. În linie, pentru război, Și-a așezat oastea și-apoi,

2 Cronici 14:11

Pe Dumnezeu, el L-a chemat Și-n acest fel, a cuvântat: „Numai Tu Doamne, ești Cel care Dai ajutor, la fiecare: Și pe cel slab îl întărești Și pe cel tare-l sprijinești. Doamne, pentru al meu popor, Vino, acum, în ajutor! Pe Tine, noi ne sprijinim Și în al Tău Nume, venim, Să înfruntăm o oaste care, Iată, este în număr mare. Doamne, știi bine că, mereu, Tu ești al nostru Dumnezeu! Nu lăsa omul să-ndrăznească, În contra Ta, să biruiască!”

Esdra 8:22

Eu, de rușine, n-am putut, O oaste ca să fi cerut De la-mpărat, ca să ne fie Drept pavăză-n călătorie, Căci împăratului, chiar eu I-am spus: „Mâna lui Dumnezeu Îl ocrotește pe cel care Îl caută fără-ncetare, Însă mânia Lui lovește În cel care Îl părăsește.

Psalmi 124:8

În Numele lui Dumnezeu, E ajutorul nost’, mereu, Căci cerul și acest pământ, Făcute-au fost de Domnul Sfânt.

Psalmi 125:1

Cei ce se-ncred în Dumnezeu N-au să se clatine. Mereu, Ei sunt asemeni muntelui Cel mare al Sionului Și întăriți ei au să fie, De către Domnul, pe vecie.

Psalmi 33:16

Scăparea unui împărat Nu e-n mulțimea oștilor; Scăpările vitejilor, De-a lor putere nu-s legate;

Psalmi 33:17

De-asemenea, calul nu poate Ca să aducă chezășie Că biruință o să fie, Iar vlaga lui nu va putea Ca izbăvirea să o dea.

Proverbe 21:31

‘Geaba, în zi de bătălie, Calul gătit are să fie, Căci biruința, tot mereu, Se află doar la Dumnezeu.

Osea 14:4

Am să le vindec vătămarea Adusă de neascultarea Ce-au arătat-o, ne-ncetat! Îi vor iubi, cu-adevărat, Căci de la ei s-a abătut Mânia care M-a umplut!

Miheia 7:8

De bucurie, nu sălta Vrăjmașo, chiar de ai văzut Că la pământ eu am căzut, Pentru că iarăși mă ridic! Chiar dacă-n beznă stau un pic, Totuși, Domnu-i a mea Lumină, De care inima mi-e plină!

Iosua 11:4

Aceste neamuri au primit Soliile și s-au unit, Alcătuind o oaste care Era în număr foarte mare. Când o priveai în largul zării, Părea ca și nisipul mării. Pe lângă arme, fiecare Au mai avut și cai și care.

Judecători 5:31

Așa să piară toți cei răi, O Doamne, toți vrăjmașii Tăi! Însă acei ce Te iubesc, Ca soarele se dovedesc, Când peste-naltul cerului Se-arată, în puterea lui.” Țara a căpătat odihnă, În patruzeci de ani de tihnă.

1 Samuel 17:45

David a zis: „Tu vii la mine, Și ai o sabie cu tine. Mai ai și sulița cea mare, Precum și scutul tău cel tare. Dar iată că la tine, eu, În Numele lui Dumnezeu – Al Domnului oștirilor, Din al lui Israel popor – Acuma vin, și-atât îți spun: Află că am să te răpun, Pentru că tu – neîncetat – Ocară doar, ai aruncat, Asupra oștilor pe care, Al nostru Dumnezeu le are.