Psalmi 2:12 - Biblia în versuri 2014

¹² Pe al Său Fiu să Îl cinstiți, Ca nu cumva Să-L mâniați Și să pieriți pe-a voastră cale. Căci iată, gata-i să se-aprindă Mânia Lui și-atuncea, vale, Va curge și-o să vă cuprindă. Ferice e de toți cei care Vor face doar în acest fel, Ferice e de fiecare Dacă, mereu, se-ncrede-n El.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹² Dați sărutare Fiului, ca nu cumva să Se mânie și să pieriți pe cale, căci mânia Lui este gata să se aprindă! Ferice de toți cei ce se adăpostesc în El!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹² Sărutați-I Fiul – ca să nu Se mânie și să muriți din cauza comportamentului vostru – pentru că mânia Lui urmează să se declanșeze în scurt timp! Toți cei care se încred în El, sunt niște oameni fericiți!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹² Luați aminte, ca nu cumva să se mânie și să pieriți pe cale! Căci mânia lui se aprinde degrabă. Fericiți toți aceia care își caută refugiu în el!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹² Dați cinste Fiului, ca să nu Se mânie și să nu pieriți pe calea voastră, căci mânia Lui este gata să se aprindă! Ferice de toți câți se încred în El!

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹² Sărutați pe Fiul, ca să nu se mânie și să fiți pierduți pe cale, căci mânia lui se va aprinde curând. Ferice de toți care își pun încrederea în el.

Psalmi 2:12 Mawu Ofanana

Geneza 41:40

Te-așez acum dar, ca să fii Mai mare-n casa mea, să știi! De tine – hotărăsc azi eu – Va asculta poporul meu! Doar cu-al meu scaun de domnie, Voi fi mai mare. Să se știe!”

1 Regi 19:18

Dar șapte mii, dintre bărbați, Vor fi, în Israel, lăsați. Ei sunt cei cari nu și-au plecat Genunchii și n-au sărutat Chipul lui Bal. Neabătut, Ei, a Mea cale, au ținut.”

Psalmi 1:6

Calea celor fără pată, O cunoaște Domnul Sfânt. Cei răi, însă, au drept plată, Calea largă, spre mormânt.

Psalmi 109:20

Din partea Domnului să vie Acestea toate și să fie Peste cei cari mă dușmănesc Și despre mine rău vorbesc!

Psalmi 2:5

Apoi, Domnul le vorbește În mânia Lui cea mare; Cu urgia-I îngrozește Și-i sperie pe fiecare.

Psalmi 2:7

„Ce hotărăște Dumnezeu, Eu voi vesti, căci Mi-a vorbit În acest fel: „Ești Fiul Meu, Pe care azi L-am zămislit.

Psalmi 31:20

Tu să-i ascunzi, găsești cu cale, La adăpostul Feței Tale, De toți cei care-i prigonesc, De limbile ce clevetesc. Un adăpost ei au găsit, Căci al Tăui cort i-a ocrotit.

Psalmi 34:8

Veniți, gustați toți cei ce vreți, Ce bun e Domnul, să vedeți! Ferice e de omul care, În El, încrederea își are!

Psalmi 34:9

Voi, sfinții Lui, teamă – mereu – S-aveți față de Dumnezeu; Căci n-are nici o lipsă cel Cari teamă va avea de El!

Psalmi 40:4

Ferice e de omul care, Încredere, în Domnul, are Și nu-și îndreaptă ai săi pași Spre oamenii cari sunt trufași, Și nici spre cei ce se vădesc Cum că minciuna o iubesc!

Psalmi 84:12

Ferice e de omul care, Încredere În Domnul, are! Ferice de al Tău popor, O, Doamne al oștirilor!

Proverbe 16:20

Să cugeți – cât ești pe pământ – La al lui Dumnezeu Cuvânt, Ca fericirea s-o găsești; În El, încrezător de ești, El te va face fericit.

Isaia 30:18

„Dar Dumnezeu o să voiască, De voi, să Se milostivească. În bunătatea Lui cea mare, O să arate îndurare, Căci El e drept, necontenit. De cei care-au nădăjduit În El, ferice o să fie, De-acum și până-n veșnicie!

Ieremia 17:7

Să fie binecuvântat Omul care își va avea, În Dumnezeu, încrederea Și ne-ncetat se dovedește Că-n Domnul doar, nădăjduiește!

Osea 13:2

Acuma, ei se dovedesc Într-una că păcătuiesc. Chipuri au ei, de ei lucrate, Cari în argint au fost turnate. Sunt născociți idoli-acei Și sunt, de meșteri, făcuți ei. Acestora, ei le vorbesc Și jertfind oameni se vădesc. În fața lor se-nchină ei Și-apoi sărută-acei viței!

Țefania 2:2

Până când nu se împlinește Asupră-ți hotărârea dată – Ca pleava trece vremea, iată – Până nu vine ziua Lui, Ziua mâniei Domnului!

Ioan 14:6

L-a privit blând și-apoi a spus, Pe înțelesul lor, pe față: „Cale și adevăr și viață, Sunt Eu! Și nimenea nu vine, La Tatăl Meu, decât prin Mine!

Ioan 5:23

Pentru ca toți să Îl cinstească, Pe Fiu, și să Îl prețuiască, Precum, pe Tatăl, Îl cinstesc. Cei cari, pe Fiu, nu-L prețuiesc, Îl necinstesc – v-o spun deschis – Pe Tatăl, care L-a trimis.

Romani 10:11

Căci, în Scripturi scrie: „Oricine Crede în el, să știe bine Că, de rușine, niciodat’, Nu va ajunge-a fi lăsat.”

Romani 9:33

Precum e, în Scriptură, spus: „Iată că, în Sion, am pus O piatră, pentru poticneală Și care – fără îndoială – Este și-o piatră de cădere: Iar cine crede-n El, nu piere Căci dacă crede, orișicine Nu va rămâne de rușine.”

Efeseni 1:12

Ca laudă, mereu, să-I fim Și slavei Sale, să-i slujim, Căci, în Hristos, am dovedit Precum că am nădăjduit, Cu multă vreme, înainte.

1 Petru 1:21

Care, prin El, credeți apoi, În Dumnezeu ce L-a-nviat Din morți și, slavă, El I-a dat, Pentru a face cu putință, S-aveți nădejde și credință, În Dumnezeu, neîncetat.

1 Petru 2:6

Căci prin Scriptură, ni s-a spus: „Iată că în Sion am pus, O piatră scumpă, minunată, Aleasă, care-i așezată În capul unghiului. Iar cine, În El va crede, de rușine, Nicicând, n-are a fi lăsat.”

1 Samuel 10:1

Într-o sticluță, Samuel Avut-a untdelemn. Astfel, De Saul s-a apropiat Și pe-al său cap l-a revărsat. Apoi l-a sărutat și-a spus: „Nu te-a uns Domnul, spre-a fi pus Drept căpetenie astfel, Peste întregul Israel, Peste poporul Domnului Cari este moștenirea Lui?