Psalmi 18:7 - Biblia în versuri 2014

⁷ Și-n urmă, El a zguduit Pământul și a clătinat Munții în temelii, de-ndat’, Căci El a vrut ca să se știe Că s-a stârnit a Lui mânie.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁷ Atunci s-a zguduit și s-a cutremurat pământul, iar temeliile munților s-au zdruncinat, s-au clătinat, pentru că El Se mâniase.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁷ Atunci pământul s-a scuturat cu mare forță și s-au produs cutremure pe el. S-au mișcat (chiar și) temeliile munților – pentru că El Se mâniase.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁷ Dar, în strâmtorarea mea, l-am chemat pe Domnul și am strigat către Dumnezeul meu; din lăcașul lui, el mi-a auzit glasul și strigătul meu a ajuns până la urechea lui.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁷ Atunci s-a zguduit pământul și s-a cutremurat, temeliile munților s-au mișcat și s-au clătinat, pentru că El Se mâniase.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁷ Atunci pământul s‐a zguduit și s‐a cutremurat și temeliile munților s‐au mișcat și s‐au clătinat, pentru că se mâniase.

Psalmi 18:7 Mawu Ofanana

Psalmi 34:16

Pe cei răi, El nu-i va lăsa, Căci își întoarce Fața Sa În contra lor și astfel sânt Înlăturați de pe pământ Și ștearsă-i pomenirea lor.

Psalmi 34:18

Domnul, în bunătatea Lui, Se-apropie de-acela care O inimă înfrântă are, Iar cel ce are-un duh zdrobit Are să fie mântuit.

Psalmi 39:13

Mută-Ți a Ta privire dar, Să pot ca să răsuflu iar, Până nu plec, cât mai sunt viu, Căci încurând n-am să mai fiu!

Psalmi 40:2

Și din mocirlă-apoi m-a scos, Din hăul cel întunecos Al gropii fără fund în care Pieirea doar, sălaș, își are. Pe stâncă-n urmă, m-a suit Și pașii mi i-a întărit.

Psalmi 46:2

De-aceea, noi – în orice vreme – N-avem nimic de a ne teme, Chiar dacă tot acest pământ Se zguduie, sau dacă sânt Clătinați munți-aceia care Se află-n inimă de mare,

Ieremia 4:24

Privesc la munți-ndepărtați Și văd că sunt cutremurați! Nici dealurile nu-s cruțate, Căci sunt și ele clătinate!

Habacuc 3:10

Tremură munții cu putere Și saltă la a Ta vedere, Iar râurile năvălesc. Valuri se iscă și țâșnesc Din mijlocul adâncului Care-și ridică glasul lui.

Habacuc 3:6

Peste pământ, privirea-I zboară Și doar din ochi El îl măsoară. Popoarele pământului Tremură înaintea Lui. Sunt sfărâmați veșnicii munți, Iar ale dealurilor frunți Se pleacă-n fața Domnului. Cărările pașilor Lui, Veșnice-a fi se dovedesc.

Zaharia 14:4

Pe muntele Măslinului, Va sta piciorul Domnului În ziua ‘ceea, negreșit. Muntele e la răsărit, Privind din înălțimea lui Fața Ierusalimului. Muntele fi-va despicat. În două el va fi tăiat: O parte către răsărit, Iar alta către asfințit Și se va face-o vale mare. Jumate muntele-apoi are Spre miazănoapte-a se lăsa, Iar cealaltă parte a sa, Spre miazăzi va fi lăsată.

Matei 28:2

Acel cutremur de pământ, Văzând piatra de pe mormânt, Urnită de pe gura lui, De un înger al Domnului.

Fapte 4:31

Iisus.” După ce s-au rugat, Puternic s-a cutremurat Locul în care au șezut Și, de Duh Sfânt, ei s-au umplut. De-aceea, fără de sfială, Vestiră, plini de îndrăzneală Și de curaj, la toți, mereu, Cuvântul spus de Dumnezeu.

1 Corinteni 13:2

Apoi, chiar dacă-ar fi să fie Să am un dar de prorocie, Să stăpânesc toată știința, Sau dacă aș avea credința, Cu care, munții, aș putea Să-i mut, după voința mea – Însă, n-am dragoste – vă zic Cum că, atunci, sunt un nimic.

Deuteronom 32:22

Iată, aprind a Mea mânie: Voi arde până-n temelie Și locuința morților Și temelia munților. Voi arde-n para focului Și roadele pământului.

Judecători 5:4

Doamne, atunci când am plecat Din muntele Seirului, Din țarina Edomului, Pământul s-a cutremurat, Iar cerurile-au picurat Ploaie, de vânt învolburată.