Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 18:21 - Biblia în versuri 2014

21 Căile Lui, eu le-am păzit Și nicicând n-am păcătuit Față de Dumnezeul meu,

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

21 fiindcă am păzit căile Domnului și nu m-am făcut vinovat față de Dumnezeul meu.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

21 pentru că am trăit exact cum pretinde Iahve și nu m-am făcut vinovat față de Dumnezeul meu.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

21 Domnul m-a răsplătit după dreptatea mea, după curăția mâinilor mele îmi va da înapoi,

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

21 căci am păzit căile Domnului și n-am păcătuit împotriva Dumnezeului meu.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

21 Căci am păzit căile Domnului și nu m‐am depărtat cu răutate de Dumnezeul meu.

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 18:21
13 Mawu Ofanana  

În toată viața – Iosafat – Pe al său tată, l-a urmat Și tot mereu, el a făcut Ce-I era Domnului plăcut.


Iosia-apoi a-ndepărtat Toți idolii ce i-a aflat, De prin ținuturile cele care Poporul Israel le are, Făcând ca tot poporul lui Să Îi slujească Domnului. Atâta timp cât a trăit, Pe Dumnezeu el L-a slujit.


Legile Tale mereu sânt Cu mine, căci Tu mă înveți Să le păzesc și-mi dai poveți.


Cât despre legătura mea Cu oamenii, Tu vei vedea Că merg după cuvântul Tău Și mă feresc de omul rău Cari se arată-asupritor.


Dreptate-mi fă, o, Domnul meu, Căci nevinovăție – eu – În calea mea am arătat. În Tine cred neîncetat Și ai văzut că-n a mea fire Nu este nici o șovăire.


Ah! Răutatea, o oprește! Pe cei răi nu-i lăsa să stea, Ci Tu Doamne, îl întărește Pe cel care-i neprihănit. Căci Tu doar ești Acela care, Rărunchi și inimi ai citit. O Domnul meu, Cel drept și mare!


Acum fiilor, ascultați Și de la mine învățați! Pe-aceia, eu îi fericesc, Care cărările-mi păzesc.


Pe dată, marele-mpărat, În suflet, mult s-a bucurat Și-a poruncit ca Daniel Să fie scos afară. El, Cu-atenție, l-a cercetat, Dar nici o rană n-a aflat Pe trupul său, căci tot mereu, S-a încrezut în Dumnezeu.


De-aceea, mă silesc, mereu, Să îmi păstrez, cugetul meu, Curat, în fața Domnului, Dar și în fața omului.


Martori ne sunteți voi, mereu – Și-asemenea, și Dumnezeu – Precum că, de la început, Purtare sfântă, am avut, Dreaptă, fără vreo meteahană, Și fără urmă de prihană.


Ei, dintre noi, s-au ridicat, Însă, precum s-au arătat, Nu sunt de-ai noștri. De erau, Cu noi și-acuma se aflau. Dar iată că ne-au părăsit. Din rândul nostru au ieșit Ca să se vadă mai apoi, Cum că nu toți sunt dintre noi.


„Îmi pare rău că, împărat, Pe Saul, Eu l-am așezat, Pentru că iată – văd prea bine – Că se abate de la Mine Și nu ține cuvântul Meu, Să-l împlinească, tot mereu.” Când Samuel a auzit Aceste vorbe, s-a mâhnit Tare, în suflet, și-a strigat Întreaga noapte – ne-ncetat – La Domnul Dumnezeul său, Căci el se necăjise rău.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa