Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 148:13 - Biblia în versuri 2014

13 Să laude Numele Lui Toți oamenii pământului! Căci al Său Nume este sfânt Și-i mai presus de-acest pământ. Numele Lui Cel minunat, Mai sus de ceruri, e-nălțat.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

13 Să laude Numele Domnului, pentru că numai Numele Lui este înălțat, iar măreția Lui este mai presus de pământ și ceruri!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

13 Să laude toți numele lui Iahve; pentru că numai el este glorificat; iar grandoarea Lui impresionează pământul și cerul!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

13 să laude numele Domnului, pentru că numai numele lui este preaînălțat! Măreția lui este mai presus de pământ și de ceruri.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

13 Să laude Numele Domnului! Căci numai Numele Lui este înălțat: măreția Lui este mai presus de pământ și ceruri.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

13 să laude numele Domnului, căci numai numele lui este înălțat. Măreția sa este mai presus de pământ și ceruri.

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 148:13
21 Mawu Ofanana  

Doamne, a Ta e măreția, Slava, puterea, veșnicia Și cu mărirea. Câte sânt În ceruri, sus, sau pe pământ, Doar ale Tale se vădesc. Pe Tine, Doamne, Te găsesc Drept un stăpân ce S-a-nălțat. O, Doamne, Tu Te-ai arătat Mai mare, decât orișicine. Domnia e, mereu, cu Tine!


Căci bunătatea Domnului Ajunge-n ‘naltul cerului. Credincioșia-I, ne-ncetat, Până la nori, s-a ridicat.


Iată că Domnul este pus, Față de orice neam, mai sus. Mai sus de-naltul cerului, E înălțată slava Lui.


Pe Dumnezeu, să căutați, Necontenit, să-L lăudați! Tot ceea ce are suflare Să-L laude, fără-ncetare, Pe-al nostru Domn și Dumnezeu! Laude dați-I Lui, mereu!


Un laț au pus în fața mea; Sufletul mi se-ncovoia; O groapă mare mi-au făcut, Însă în ea, ei au căzut.


Să fie binecuvântat Numele Lui, neîncetat! Să umple slava Celui Sfânt, Fața întregului pământ, Acum, în anii care vin Și-n veci de veci! Amin! Amin!


Doamne, al nostru Dumnezeu! Numele Tău e minunat Peste pământ! Slava-Ți, mereu, Mai sus de ceruri, s-a-nălțat.


Din gurile copiilor Și ale pruncilor aflați La sân, Tu – contra tuturor Vrăjmașilor încrâncenați – O-ntăritură Ți-ai țesut Să astupi gura la oricare Și-astfel, să tacă, l-ai făcut, Pe cel cu dor de răzbunare.


Doamne, al nostru Dumnezeu, Numele Tău e minunat Pe-ntreg pământul și, mereu, Mai sus de ceruri e-nălțat!


Pe Dumnezeu să-L lăudați Și pe-al Lui munte vă-nchinați! Al nostru Domn și Dumnezeu Se-arată sfânt a fi, mereu!


Dulceață-n cerul gurii are, Iar din ființa lui răsare Un farmec, nemaiîntâlnit. Așa este al meu iubit. Și tot așa am să-l văd eu, Neîncetat, pe scumpul meu, Vouă vă spun, fiice pe care Ierusalimul meu le are!”


„Ne spune-acum tu, dacă vrei – Cea mai frumoasă din femei – Cu ce e mai deosebit Față de alți-al tău iubit? Deci ce are mai mult el, oare, Încât ne rogi tu, cu ardoare?”


Atunci, veți zice: „Lăudați Cu toți, pe Domnul, și chemați Numele Lui! Mereu vestiți Lucrarea Lui și pomeniți Mărimea Numelui Său Sfânt, Printre toți cei de pe pământ!


Iată că Domnul e-nălțat Și la-nălțime-i așezat. Nepărtinirea Domnului Precum și cu dreptatea Lui, Întreg Sionul l-au umplut.


Unul, la altul, au strigat Și au rostit acest cuvânt: „Domnul oștirilor e sfânt! E sfânt! E sfânt! Mărirea Lui Umple fața pământului!”


O! Cât sunt de înfloritori, Cât de frumoși și zâmbitori! Grâul cari o să se sporească, Pe tineri o să-i veselească, Iar mustul curge-va-n șuvoi Veselind fetele apoi.”


Să nu ne lași, ca ispitiți, Să fim, ci Tu ne izbăvește, De cel rău, și ne mântuiește, Căci a Ta e împărățirea, Slava, puterea și mărirea. Toate, doar Ție-Ți aparțin, În vecii vecilor. Amin!”


Cel ce S-a pogorât e-Acel Cari, peste ceruri, S-a suit, Să umple totul, negreșit.


Ba și acum, când le privesc, Tot pierdere, le socotesc, Față de-un preț nespus de mare, Pe cari cunoașterea îl are, A Domnului meu Cel de Sus, Cari este chiar Hristos Iisus. Doar pentru El, pierdut-am toate Și am ajuns a le socoate, Drept un nimic, drept un gunoi, Să pot a-L câștiga apoi, Chiar pe Hristos și, negreșit,


Cari după ce S-a înălțat La ceruri, sus, S-a așezat, Apoi, la dreapta Domnului Și Și-a supus tăriei Lui, Puteri, și orice stăpânire, Pe îngeri și întreaga fire.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa