Psalmi 142:7 - Biblia în versuri 2014

⁷ Să izbăvești sufletul meu, Din temniță, ca astfel, eu Să laud – cât trăiesc pe lume – Întotdeauna, al Tău Nume! Toți oamenii care-s vădiți Precum că sunt neprihăniți, Au să se-adune lângă mine, Când vor vedea că îmi faci bine!

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁷ Scoate-mi sufletul din închisoare, ca să aduc mulțumiri Numelui Tău! Cei drepți se vor aduna împrejurul meu când îmi vei face bine.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁷ Scoate-mă din închisoare; și Îți voi lăuda numele! Cei corecți se vor aduna în jurul meu când îmi vei face bine!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁷ Ia aminte la strigarea mea, căci sunt atât de slab! Eliberează-mă de cei care mă urmăresc, căci sunt mai tari decât mine!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁷ Scoate-mi sufletul din temniță, ca să laud Numele Tău! Cei neprihăniți vor veni să mă înconjoare când îmi vei face bine.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁷ Scoate sufletul meu din temniță, ca să laud numele tău. Mă vor înconjura drepții, pentru că‐mi vei face bine.

Psalmi 142:7 Mawu Ofanana

Psalmi 116:7

Te-ntoarce suflete – nu sta – Și du-te la odihna ta, Pentru că iată, Dumnezeu Doar bine ți-a făcut, mereu.

Psalmi 119:17

Fă-mi bine Doamne, să trăiesc Și-al Tău cuvânt să Îl păzesc!

Psalmi 119:74

Aceia cari, de bună seamă, Față de Tine vădesc teamă, Se bucură când mă zăresc, Pentru că ei nădăjduiesc În ceea ce-ai făgăduit.

Psalmi 13:6

Să-I cânt lui Dumnezeu, îmi vine, Pentru că El mi-a făcut bine!”

Psalmi 142:1

Mă rog și strig cu glasul meu, Către al nostru Dumnezeu.

Psalmi 143:11

Pentru-al Tău Nume minunat, Înviorează-al meu obraz Și scapă-mă de-al meu necaz!

Psalmi 143:9

Cari se vădesc dușmani ai mei, Mă scapă și m-adăpostește.

Psalmi 146:7

Cei asupriți primesc – mereu – Dreptate, de la Dumnezeu. Belșug de pâine, El a dat Și pe flămânzi i-a săturat. Domnul îi izbăvește-apoi, Pe cei cari sunt prinși de război.

Psalmi 31:8

Și n-ai să-Ți lași robul să cadă În mâinile vrăjmașe, pradă. Știu că mereu, Tu mă veghezi Și în loc larg ai să m-așezi.

Psalmi 34:2

Numai în Domnul, tot mereu, Se laudă sufletul meu. S-asculte cei nenorociți, Căci o să fie fericiți Și-au să primească bucurie Care în veci are să ție.

Psalmi 38:20

Rău, pentru bine-mi întorc, iată. Îmi sunt potrivnici, căci mereu, Doar binele îl caut eu.

Psalmi 9:14

S-aduc laude Domnului La porțile Sionului, Și să mă bucur, ne-ncetat, De mântuirea ce mi-ai dat.

Psalmi 9:3

Căci iată, toți vrăjmașii mei Dau înapoi, pentru că ei Se clatină – nu pot a sta – Ci pier cu toți, în fața Ta.

Isaia 61:1

„Duhul Domnului Dumnezeu E peste Mine, tot mereu, Căci El M-a uns, ca să Mă duc În lume, bune vești s-aduc Celor sărmani și chinuiți, Celor ce sunt nenorociți. Domnul, atunci când M-a trimis Să vin pe-acest pământ, Mi-a zis Să-l vindec pe acela care O inimă zdrobită are, Să dau de veste robilor Că-i ceasul slobozirii lor Și să dau izbăvire-apoi Celor ce sunt prinși de război.

Fapte 2:24

L-a înviat Dumnezeu, iar. Al morții lanț, Domnul l-a frânt, Eliberându-L, din mormânt, Pentru că moartea nu putea, În stăpânire, a-L avea.

Iacov 5:11

Noi, fericiți i-am denumit, Pe toți cei care au răbdat. Ați auzit, neîncetat, De Iov – de tot ce-a suferit – Și ați văzut ce-a dobândit, La urmă, prin a sa răbdare, Căci Domnu-i plin de îndurare Și-ntotdeauna – ne-ndoios – El se arată-a fi milos.