Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 142:6 - Biblia în versuri 2014

6 Să iei aminte Domnul meu, La al meu strigăt, tot mereu, Pentru că sunt nenorocit, Sunt strâmtorat și sunt lovit! Mă izbăvește de cei cari Mă prigonesc, căci ei sunt tari.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

6 Ascultă-mi strigătul, căci sunt atât de mâhnit! Scapă-mă de cei ce mă urmăresc, căci sunt mai tari decât mine!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 Ascultă-mă când strig (spre Tine); pentru că sunt foarte trist! Salvează-mă de persecutorii mei, pentru că îmi sunt superiori în forță!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 Am strigat către tine, Doamne, am zis: tu ești refugiul meu, tu ești partea mea pe pământul celor vii.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 Ia aminte la strigătele mele, căci sunt nenorocit de tot! Izbăvește-mă de cei ce mă prigonesc, căci sunt mai tari decât mine!

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

6 Ia aminte la strigarea mea, căci sunt foarte apăsat. Scapă‐mă de prigonitorii mei, căci sunt mai tari decât mine.

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 142:6
18 Mawu Ofanana  

Domnu-l păzește pe acel Fără de răutate-n el. Eram un om nenorocit, Dar Dumnezeu m-a mântuit


Pe Cel care Și-a amintit De-al Său popor ce-a fost smerit, Căci îndurarea Domnului Ține în veacul veacului!


Vrăjmașul cel înverșunat Mă urmărește, ne-ncetat, Și-mi calcă viața în picioare. Găsitu-mi-am ascunzătoare, În beznă. Ca să mă păzesc, În întuneric locuiesc, Asemeni celor ce-au pierit.


Doamne, al meu duh se topește. De-aceea, să m-ajuți, grăbește! Te rog, nu Te îndepărta Și nu-mi ascunde Fața Ta, Căci aș ajunge, negreșit, Asemeni celor ce-au murit!


Ascultă Doamne – al meu Tată – Pricina mea nevinovată, Și ia necontenit – Părinte – La strigătele mele-aminte! Pleacă-Ți urechea – Domnul meu – Și-ascultă-mi rugile, mereu, Pentru că ele sunt făcute Cu buzele neprefăcute!


Și astfel fost-am izbăvit De cei care m-au dușmănit, De toți vrăjmașii mei cei mari, Care, mereu, erau mai tari.


O! De n-aș fi încredințat Că voi putea vedea, odat’, Toată-ndurarea Domnului – Precum și bunătatea Lui – Chiar pe pământul celor vii!…


Doamne, sunt mulți ai mei vrăjmași Ce gloată-n contră-mi se ridică!


De viață-s plini vrăjmașii mei Și au multă putere-n ei. Aceia care s-au vădit Că m-au urât necontenit Fără temei, mulți se arată.


De-aceea, noi – în orice vreme – N-avem nimic de a ne teme, Chiar dacă tot acest pământ Se zguduie, sau dacă sânt Clătinați munți-aceia care Se află-n inimă de mare,


Pentru că iată, mă pândesc, Căci să-mi i-a viața urmăresc. Sunt niște oameni răi și vor Să-mi facă rău. Voiesc să mor, Cu toate că-s nevinovat Și n-am făcut nici un păcat!


Doamne, să nu-Ți mai amintești Păcatele ce-s strămoșești, Ci adă, pe a noastră cale, Lumina îndurării Tale! Iată, suntem nenorociți!


Zice de El: „Loc de scăpare E Domnul, în care cred eu! El e cetatea mea cea tare, El este Dumnezeul meu!”


Dar cine, oare, va-ncerca, O pâră, de a ridica Contra acelor care sânt Aleși, ai Domnului Cel Sfânt? Pentru că ei sunt socotiți, De către El, neprihăniți!


Totuși, vă spun adevărat, Că-n toate lucrurile – noi – Suntem biruitori apoi, Doar prin Acel cari, negreșit, Întotdeauna, ne-a iubit.


În contra cui, tu ai pornit? Pe cine oare-ai urmărit? Un câine mort, un purice Ai căutat tu. Pentru ce?


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa