Psalmi 141:6 - Biblia în versuri 2014

⁶ Când de pe vârful stâncilor, Cei răi ajunge-vor să vadă, Judecători cum au să cadă, Vor asculta vorbele mele Și vor lua seama la ele.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁶ Când judecătorii lor vor fi aruncați de pe marginea stâncilor, atunci vor asculta cuvintele mele, căci ele sunt plăcute.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁶ Când judecătorii lor vor fi aruncați de pe marginea stâncilor, vor lua în considerare cuvintele mele plăcute.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁶ Judecătorii lor să fie aruncați de pe stânci atunci vor auzi cuvintele mele, că sunt plăcute.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁶ Când li se vor prăvăli judecătorii de-a lungul stâncilor, atunci vor asculta cuvintele mele și vor vedea că sunt plăcute.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁶ Când judecătorii lor sunt prăbușiți de pe stâncă, atunci vor auzi cuvintele mele, căci sunt dulci.

Psalmi 141:6 Mawu Ofanana

2 Samuel 23:1

Iată cuvântul rostuit – De către David – la sfârșit, Cuvântul spus de-acela care, Drept tată, pe Isai, îl are, Cuvântul celui înălțat Sus – sus de tot – și așezat Să fie uns, pentru Cel care, Drept Dumnezeu, Iacov Îl are, Cuvântul spus de către cel Care-a cântat, în Israel:

1 Cronici 12:38

Toți fost-au oameni de război Și hotărâți au mers apoi Pân’ la Hebron, să-l sprijinească Pe David, ca să-mpărățească Peste întregul Israel. Era, alăturea de el, Întreg poporul adunat, Căci toți l-au vrut ca împărat.

1 Cronici 13:2

Și a vorbit în acest fel, Copiilor lui Israel: „Dacă, cu cale ați găsit Și credeți că e potrivit Să faceți precum vă spun eu, Gândind că de la Dumnezeu Lucrul acest acum vine, Sunt de părere că e bine, La frații noștri – risipiți, În Israel – și la Leviți, Soli să trimitem, ca apoi, Cu toții să vină la noi;

2 Cronici 25:12

În lupta care s-a purtat, Fiii lui Iuda au luat Prinși de război, vreo zece mii De oameni, care-au fost prinși vii. Sus, pe o stâncă, i-au urcat, Și-n vale-apoi i-au aruncat, Încât cu toții au pierit.

Psalmi 45:2

Tu, dintre oameni, ne-ndoios Te dovedești cel mai frumos, Iar ale tale buze – iată – Pline de har doar, se arată. De-aceea, binecuvântat Ești tu, de Domnul, ne-ncetat.

Luca 4:22

De bine, oameni-L vorbeau Și, foarte mult, se minunau De vorbele-I pline de har, Sfârșind prin a se-ntreba: „Dar, Oare, acest Învățător, Nu este-al lui Iosif fecior?”