Psalmi 141:4 - Biblia în versuri 2014

⁴ Să nu-mi lași inima cuprinsă De lucruri rele și împinsă La faptele nelegiuite, De oamenii cei răi iubite! Cu cei cari rele făptuiesc, Nu mă lăsa să mă-nsoțesc, Să nu ajung apoi să vreau Ca la al lor ospăț să stau!

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁴ Nu-mi lăsa inima să se abată spre rău și să facă fapte rele împreună cu oamenii care comit nelegiuiri, și nu mă lăsa să mănânc din delicatesele lor.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁴ Nu lăsa inima mea să devieze spre ce este rău. Să nu se îndrepte spre faptele rele ale oamenilor care comit nedreptatea. Nu îmi permite să mănânc din delicatesele lor.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁴ Să nu mi se plece inima spre niciun lucru rău, spre uneltiri nelegiuite, [împreună] cu nelegiuiții și cu făcătorii de rele; să nu mă înfrupt din delicatesele lor!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁴ Nu-mi abate inima la lucruri rele, la fapte vinovate împreună cu oamenii care fac răul, și să nu mănânc din ospețele lor!

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁴ Nu‐mi abate inima la lucru rău ca să fac fapte de răutate cu oamenii care lucrează nelegiuirea. Și să nu mănânc din mâncările gustoase ale lor.

Psalmi 141:4 Mawu Ofanana

Geneza 27:14

Iacov s-a dus de a luat, Doi iezi din turmă, și i-a dat Mamei apoi, să îi gătească Și pe Isac să îl servească.

1 Regi 13:8

Atunci, omul lui Dumnezeu A zis: „Cu tine, nu vin eu. Din casa ta, chiar jumătate Dacă mi-ai da tu, împărate, Eu tot nu aș intra la tine. Lasă-mă dar, nu mă mai ține! De-aici, nici apă n-am să beau Și nici mâncare n-am să iau,

1 Regi 22:22

„Dar cum vei face?” – a voit Domnul să știe, negreșit. „Am să mă fac duh de minciună Și-ai săi proroci, toți, au să-i spună Ca să se ducă la Ramot. În felu-acesta, eu socot Cum că Ahab are să piară.” „Așa să faci! Ieși dar, afară, Și fă precum ai cuvântat” – Îi zise Domnul – „de îndat’!”

1 Regi 8:58

Și inima lui Israel Să se întoarcă, înspre El, Păzind poruncile lăsate Și legile ce au fost date – Așa precum le-a rânduit – Părinților, când le-a vorbit!

Psalmi 119:36

Deschisă inima să-mi fie, Spre-nvățătura minunată – Care de Tine-a fost lăsată – Nu spre câștig! O, Domnul meu,

Psalmi 28:3

Nu mă lua de pe pământ Ca oamenii cei răi vădiți Și ca acei nelegiuiți Cari despre pace doar vorbesc Atuncea când îl întâlnesc Pe-al lor aproape, făr’ s-arate Că-n inimi au doar răutate.

Isaia 63:17

De ce ne lași să rătăcim? De ce ne lași să părăsim Căile Tale și găsești Ca inima să ne-o-mpietrești, Făcându-ne – de bună seamă – De Tine să nu avem teamă? Doamne, Te-ntoarce înapoi, Doar din iubire pentru noi, Căci suntem robi ai Tăi – știi bine – Și moștenire pentru Tine!

Numeri 25:2

Rău au făcut, poporului, Femeile, căci l-au poftit La jertfele ce le-au gătit, Spre a-l cinsti pe zeul lor.

Matei 6:13

Să nu ne lași, ca ispitiți, Să fim, ci Tu ne izbăvește, De cel rău, și ne mântuiește, Căci a Ta e împărățirea, Slava, puterea și mărirea. Toate, doar Ție-Ți aparțin, În vecii vecilor. Amin!”

1 Corinteni 10:31

Fie că beți sau că mâncați, Ori faceți altceva, dragi frați, Să faceți totul, tot mereu, Spre lauda lui Dumnezeu.

1 Corinteni 15:33

Dar eu vă zic, dragii mei frați, Ca nu cumva să vă-nșelați: „Tovărășii rele”, se spune Că „strică obiceiuri bune”.

2 Corinteni 6:17

De-aceea, Domnu-a zis: „Ieșiți, Din al lor rând, și vă grăbiți Ca să vă depărtați de ei. Nu vă atingeți” – dragii mei – „De ceea ce e necurat, Iar Eu vă voi primi, de-ndat’.

Deuteronom 2:30

Dar precum bine știți, Sihon – Cari împărat era-n Hesbon – Prin țara lui, nu ne-a lăsat Să trecem, căci ne-nduplecat I-a făcut duhul, Dumnezeu, Și astfel, și-a-mpietrit, mereu, Inima sa; căci Domnu-a vrut Ca să îl dea – cum ați văzut – În mâna noastră. Domnu-a zis

Deuteronom 29:4

Dar Domnul, minte, nu va dat Ca tot ceea ce s-a-ntâmplat Să înțelegeți; nu aveți Nici ochi cu care să vedeți; Și nici urechi de auzit, Voi, până astăzi, n-ați primit.

Iacov 1:13

Nimeni, când este ispitit, Să nu fie nesocotit Și să gândească: „Iată, eu, Sunt ispitit, de Dumnezeu”, Pentru că Domnul, negreșit, Nu va putea fi ispitit Și totodată, se vădește Precum că El nu ispitește.

Revelația 18:4

Apoi, din cer, s-a auzit Un glas cari astfel a vorbit: „Ieșiți acum, voi toți, ai Mei! Ieșiți dar, din mijlocul ei, Ca nu cumva, părtași să fiți, Păcatelor ei și, loviți, Cu mari urgii, cu ea odată!