Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 140:3 - Biblia în versuri 2014

3 E ascuțită limba lor, Precum e cea a șerpilor. Otravă de năpârcă, iată, Au ei pe buze, adunată.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

3 Ei își fac limba ascuțită ca a unui șarpe și sub buzele lor este venin de viperă! Selah

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

3 Limba lor este ascuțită ca a unui șarpe; și sub buze au venin de viperă!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

3 de cei care urzesc rele în inima lor și toată ziua pregătesc războaie!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

3 Ei își ascut limba ca un șarpe, au pe buze o otravă de năpârcă. (Oprire)

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

3 Și‐au ascuțit limbile ca șarpele; venin de năpârcă este sub buzele lor. (Sela).

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 140:3
18 Mawu Ofanana  

Femeii, Domnul i-a vorbit: „Ce ai făcut?” „M-a amăgit Un șarpe, să mănânc din pom Și l-am servit și pe-al meu om.”


Iată, acum sufletul meu Se afl, între lei culcat. În jurul meu s-au adunat Oameni cari varsă flăcări. Ei Au dinți-asemeni unor lei; Săgeți și suliți s-au vădit A le fi dinții negreșit, Iar limba lor – de-asemenea – Este la fel ca sabia.


Iată dar că otrava lor E ca și cea a șerpilor Și ca aspida. Surzi sunt ei, Asemenea cu toți acei


Din gura lor, răul țâșnește. Pe buze, sabia lucește Și zic: „Cine aude oare, Căci nu e nimenea sub soare?”


Când ușuratic vă vorbește Un om, acela vă rănește Ca sabia cea ascuțită; Dar vorba, de-nțelept rostită, O să aducă vindecare.


Însă pe urmă ai să-l simți Că are ai șarpelui zimți Și-nțeapă ca un basilic, Iar tu nu poți să faci nimic.


Răul din el o să-l îndemne, Doar lucruri rele să urzească Și multe certuri să stârnească.


Noi, vinovați, de la-nceput, Față de Domnul, ne-am făcut. Necredincioși ne-am dovedit, Pentru că noi L-am părăsit Pe-Acela care e, mereu, Al nostru Domn și Dumnezeu. Cu apăsare am vorbit Și răzvrătire am vădit. Numai cuvinte mincinoase, Din al nost’ cuget, au fost scoase.


„Din guri, minciuni sunt aruncate, Căci limbile sunt încordate Precum un arc, iar când vorbesc, Nu pe-adevăr se sprijinesc Spre a fi tari, în țara lor, Ci pe a răutăților Mulțime mare. Văd prea bine, Că nu Mă caută pe Mine.


Se trag pe sfoară, se mințesc Și-a face rău doar, se trudesc.”


Ce fel de planuri au făcut Și ce cuvinte au purtat În contra mea, neîncetat.


Pui de năpârci! Cum să puteți, Voi, lucruri bune, să spuneți, Când sunteți răi? Cunoscut este Faptul, că gura vă vorbește Doar din al inimii prinos.


Însă, mă tem, acuma, iată, Când șarpele a reușit, Cu șiretlicul folosit, Pe Eva, să o amăgească, Să nu cumva să izbutească Să vă înșele și pe voi Și să vă-ntoarcă, înapoi, De la credința cea curată Ce, în Hristos, vă este dată.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa