Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 139:21 - Biblia în versuri 2014

21 Să nu fie urâți de mine, Cei care Te urăsc pe Tine? De-aceia care se ridică Ție-mpotrivă fără frică, Să nu îmi fie scârbă, oare?

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

21 Să nu-i urăsc pe cei ce Te urăsc, Doamne? Să nu-mi fie scârbă de cei ce se ridică împotriva Ta?

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

21 Doamne, oare să nu îi urăsc eu pe cei care Te urăsc? Să nu am eu repulsie față de cei care se pronunță împotriva Ta?

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

21 Oare nu-i urăsc eu, Doamne, pe cei ce te urăsc și, de cei ce se ridică împotriva ta, nu mi-e silă?

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

21 Să nu urăsc eu, Doamne, pe cei ce Te urăsc și să nu-mi fie scârbă de cei ce se ridică împotriva Ta?

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

21 Oare nu urăsc eu, Doamne, pe cei ce te urăsc? Și nu mi‐e scârbă mie de cei ce se scoală împotriva ta?

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 139:21
12 Mawu Ofanana  

Iehu, în cale, i-a ieșit Și-n felu-acesta i-a vorbit: „Cum de te-ai dus și-ai ajutat, Pe cel rău și ai arătat Iubire celui ce vădește Cum că pe Domnul Îl urăște? Prin felu-n care te-ai purtat, Pe Dumnezeu L-ai mâniat.” Iehu era acela care, Părinte, pe Hanani-l are, Iar tatăl său era proroc Al Domnului, în acel loc.


Ai mei ochi plâng, pentru că iată Că Legea Ta este călcată.


La cei necredincioși, mereu, Cu mare scârbă privesc eu, Căci nu păzesc al Tău Cuvânt Care de-apururi este sfânt.


Privește cu dispreț la cel Ce-i vrednic de disprețuit, Însă cu cinste i-a primit Pe cei care – de bună seamă – Vădesc față de Domnul, teamă. Mereu, el este de cuvânt; Dacă va face-un jurământ, Nu își ia vorba înapoi, Chiar de-i în pagubă apoi.


Căci am urât fără-ncetare Pe toți cei răi, și-n adunare Cu ei, eu n-am stat niciodată,


Acei care au căutat, Idoli deșerți, să le slujească Și-apoi de ei să se lipească, Mie urâți mi-au fost mereu, Pentru că-n Domnul mă-ncred eu.


Iar dacă voi vedea că încă N-am să fiu ascultat de voi, Pe-ascuns eu am să plâng apoi, Căci sunteți plini doar de mândrie Și pentru că în grea robie – Smulsă fiind din țara Lui – Va merge turma Domnului.


Dar ei tăceau. Atunci, Iisus, Privindu-i mânios, a spus: „Întinde-ți mâna!” Omu-acel, A-ntins-o și-a ajuns la fel, Cu și cealaltă, de îndat’,


Lângă cetate, S-a oprit Iisus și-apoi, a-nvăluit, Cuprinsul ei, într-o privire, Plângând, pentru acea zidire.


Ce fel de fapte ai făcut. Știu bine că te ostenești, Știu ce răbdare dovedești, Iar pe cei răi, necontenit, Eu știu că nu i-ai suferit. Mai știu că i-ai pus la-ncercare, Pe oamenii aceia care, A fi apostoli, se țineau, Și-ai arătat că nu erau, Ci mincinoși, i-ai dovedit.


Cu toate-acestea, însă-ți spun, Că ai, totuși, un lucru bun: Acela că, tu n-ai iubit Faptele ce le-au săvârșit Nicolaiții, căci și Eu Urăsc faptele lor, mereu.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa