Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 139:1 - Biblia în versuri 2014

1 Doamne, mereu mă cercetezi Și mă cunoști, căci Tu mă vezi.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

1 Doamne, Tu mă cercetezi și mă cunoști!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

1 „Doamne, Tu mă observi și mă cunoști!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

1 Maestrului de cor. Al lui Davíd. Psalm. Doamne, tu mă cercetezi și mă cunoști;

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

1 Doamne, Tu mă cercetezi de aproape și mă cunoști,

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

1 Doamne, tu m‐ai cercetat și mă cunoști;

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 139:1
15 Mawu Ofanana  

O Doamne, Dumnezeul meu, Mai mult, ce pot ca să-Ți spun eu? Pe robul Tău, îl știi prea bine, Pentru că mă cunoști pe mine!


Ascultă-l Doamne, negreșit, Din cerul locuinței Tale. Așa cum este a sa cale, Să-i dai la fiecare-ndată, Răsplata binemeritată, Căci Tu cunoști inima lor – A fiilor oamenilor.


Dar Eu știu, însă, când stai jos, Când ieși sau intri, ori furios – În contra Mea – te-ai arătat.


O Doamne, Dumnezeul meu, Mai mult, ce pot ca să-Ți spun eu? Pe robul Tău, îl știi prea bine, Pentru că mă cunoști, pe mine!


Iar ție, Solomon, doresc, Un sfat să îți mai dăruiesc: Învață să-L cunoști, mereu, Pe-al tatălui tău Dumnezeu. Din inimă să Îi slujești, Poruncile-I să le păzești Cu suflet binevoitor, Mereu, în fața tuturor. Căci Domnu-i Cel cari cercetează În inimi, și care scrutează În ceea ce ne-nchipuim Și-n tot ceea ce ne gândim. Dacă tu Îl vei căuta, Aproape, El – mereu – va sta. O să se lase – să știi bine – Astfel, a fi găsit de tine. Dar dacă o să-L părăsești, Atuncea poți să te gândești Că lepădat vei fi, mereu, De către-al nostru Dumnezeu.


Mă cercetează, Domnul meu, Să îmi știi inima mereu! Mă-ncearcă, Doamne, căci doresc Să afli ceea ce gândesc!


Doamne, dacă vei căuta La mine și-mi vei cerceta Inima noaptea, vei vedea Că nu găsești nimic în ea. Încearcă-mi-o cu-a Ta măsură, Să vezi că tot ce am în gură – Adică ceea ce vorbesc – E numai ceea ce gândesc.


N-ar ști al nostru Dumnezeu, Care – în inimi – tot mereu, E în măsură să privească Iar taina s-o descoperească?


Doamne, Tu mă cunoști, mă vezi Și, inima, mi-o cercetezi. Astfel Tu Doamne știi prea bine Că a mea inimă-i cu Tine. De-aceea, eu Te rog apoi, Să-i iei asemeni unor oi Ce trebuie-a fi adunate Spre a fi duse și tăiate. Vreau, pentru ziua de măcel, Să-i pregătești Doamne, astfel!


Apoi, a treia oară-i puse, Lui Petru-aceeași întrebare: „Îmi spune, Mă iubești tu, oare, Fiu al lui Iona?” „Domnul Meu, Tu știi, ce mult, Te iubesc eu!” – Răspunse Petru – întristat, Căci, de trei ori, l-a întrebat Dacă-L iubește – iar, Iisus, „Să Îmi paști oile!” – i-a spus.


Nici o făptură nu se-ascunde, De El, căci – peste tot – pătrunde. Nimic nu e acoperit, Ci totu-i gol, necontenit, Față de Cel cu care noi Avem de-a face, să știți voi.


Scrie-i la îngerul pe care, În Tiatira-n frunte-l are Biserica: „Iată ce-a spus Fiul Părintelui de Sus; Privirile ochilor Lui Sunt ca și para focului; Picioarele Îi par să fie Ca și arama ruginie, Aprinsă și strălucitoare, Arsă în focul de cuptoare.


Loviți, cu moartea, au să fie Copiii ei și o să știe Biserica, precum că „Eu Sunt Cel cari cercetez, mereu, Rărunchi și inimi”, iar apoi – Când am să Mă întorc, la voi – Răsplată-i dau, la fiecare, După ce fel de fapte are.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa