Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 136:16 - Biblia în versuri 2014

16 Pe-Acel care, cu măiestrie, Și-a dus poporul prin pustie, Căci îndurarea Domnului Ține în veacul veacului!

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

16 ‒ …Celui Ce Și-a călăuzit poporul prin deșert… ‒ Căci în veac ține îndurarea Lui!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

16 Lăudați pe Cel care Și-a condus poporul prin deșert! – Bunătatea Lui este eternă!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

16 El a făcut pe poporul său să meargă prin pustiu, pentru că veșnică este îndurarea lui!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

16 Pe Cel ce a călăuzit pe poporul Său în pustie, căci în veac ține îndurarea Lui!

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

16 Pe cel ce a povățuit pe poporul său prin pustie, căci în veac ține îndurarea lui!

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 136:16
11 Mawu Ofanana  

Ziua, un stâlp de nor erai, Iar noaptea, Tu Te arătai Un stâlp de foc. În acest fel, Tu l-ai condus pe Israel, Pe drumul ce l-ai pregătit.


În îndurarea Ta cea mere, I-ai însoțit, fără-ncetare, Când prin pustiu, al Tău popor A rătăcit. Stâlpul de nor, Pe timpul zilei, l-a-nsoțit Și-apoi, când seara a venit, Stâlpul de foc a luminat Calea pe care a umblat.


Poporul, Ți-ai povățuit, Ca pe o turmă. Negreșit, Prin Moise și Aron apoi, Tu ne-ai călăuzit pe noi.


El, pe popor, l-a îndrumat Pe drumul care s-a-ndreptat Către pustie, hotărând Ocol a face, atingând Al Mării Roșii țărm astfel. Ieșind, fii lui Israel, Cari din Egipt au fost scăpați, Erau cu toții înarmați.


Moise, și-ntregul Israel, Au părăsit locul acel. De lângă mare au plecat Și-n drumul lor s-au îndreptat Către pustiul chemat Șur. Au mers trei zile, și-mprejur, Un strop de apă, n-au găsit.


De foame, nu au să mai știe. Nici sete n-au să mai simțească. Soarele n-o să-i dogorească, Iar călăuză – ne-ndoios – Le este Cel care-i milos Și îi va duce să se-adape, În locuri cu bogate ape.


Și-ntreaga oaste a pierit Doar pentru că te-a urmărit.


Să nu uitați de Domnul care V-a smuls dintr-o pustie mare, Unde șerpi înfocați erau Și scorpioni hălăduiau. V-a dus prin locuri neumblate, Fără de apă și uscate. Acolo, Domnul a făcut – După cum voi toți ați văzut – Apă, din piatră, de-a țâșnit Când eu, în stâncă, am lovit.


Să v-amintiți, neîncetat, De drumul pe cari l-ați urmat, Cum Domnul v-a călăuzit Când prin pustiu ați rătăcit Ani patruzeci, cum v-a-ncercat, Cum v-a smerit, cum a cătat Ca să cunoască-a voastră fire Și-a inimii voastre pornire, Să vadă dacă reușiți, Poruncile-I, să le păziți.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa