Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 112:2 - Biblia în versuri 2014

2 Urmașii care ai lui sânt, Vor fi puternici pe pământ, Căci fi-va binecuvântat Neamul care s-a arătat Precum că e neprihănit.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

2 Urmașii lui vor fi puternici în țară; generația celor drepți va fi binecuvântată.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 Urmașii lui vor deține forța în țară. Descendenții celui integru vor fi binecuvântați.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 ghímel Seminția lui va fi puternică pe pământ dàlet și descendența celor drepți va fi binecuvântată.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 Sămânța lui va fi puternică pe pământ; neamul oamenilor fără prihană va fi binecuvântat.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

2 Sămânța sa va fi puternică pe pământ, neamul celor drepți va fi binecuvântat.

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 112:2
12 Mawu Ofanana  

Și tine – și sămânța ta – Ăst legământ, în veci, va sta. Astfel – conform puterii sale – Eu, ție și sămânței tale, Vă voi fi Dumnezeu, în veci!


Avram fiind deci adormit, Domnul, în urmă-i S-a-ngrijit De fiul său Isac. I-a dat Belșug. L-a binecuvântat Pe el, pe soața ce-o avea. Pe vremea ‘ceea locuia, El cu soția – amândoi – Lângă fântâna Lahai-Roi.


Fiii, pe care au să-i nască Ai Tăi robi, au să locuiască În țară. Înaintea Ta, Sămânța lor, veșnic, va sta.


El va trăi în fericire, Și-ai săi urmași, în stăpânire, Țara o vor avea, mereu.


Căci cel neprihănit a dat – Milos fiind – iar Dumnezeu, Pe toți cei care i-au urmat, I-a binecuvântat mereu.


E hotărât: nepedepsit Nu va scăpa cel rău, nicicând; Însă sămânța celui blând – Neprihănit – va fi scutită.


Omul de bine va lăsa Moștenitori în urma sa, Pe fiii copiilor lui; Averea păcătosului Să fie dată-i rânduit, Aceluia neprihănit.


Omul neprihănit, din fire, Umblă doar în neprihănire: Ferice de copiii lui!


Atunci, o cale vor avea Și-o inimă de-asemenea, Prin care va-nvăța oricine, Să aibă teamă-n veci, de Mine, Spre fericirea tuturor, Precum și a urmașilor.


Și o cățuie-a dăruit – Din aur – care-a cântărit Cât zece sicli, și a pus Tămâie-ntrânsa, până sus.


A fost astă făgăduință, Făcută oricărei ființă, Din lume: ea e pentru voi, Pentru copiii voștri-apoi, Și pentru toți cari, pe-al lor drum, Departe sunt, de ea, acum, În orișicât va fi de mare Numărul celora pe care O să îi cheme Dumnezeu, La El, prin vremuri, tot mereu.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa