Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 109:2 - Biblia în versuri 2014

2 Vrăjmașii, împotriva mea, Deschid acum o gură rea Și-nșelătoare. Când vorbesc, Limbi mincinoase dovedesc.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

2 Iată că gura celui rău și gura celui înșelător se deschid împotriva mea; îmi vorbesc cu o limbă mincinoasă.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 Observ că gura omului rău și gura celui înșelător se deschid împotriva mea. El îmi vorbește cu o limbă mincinoasă.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 că și gura celui nelegiuit, și gura celui înșelător s-au deschis asupra mea, vorbesc împotriva mea cu limbă mincinoasă!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 Căci potrivnicii au deschis împotriva mea o gură rea și înșelătoare, îmi vorbesc cu o limbă mincinoasă,

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

2 căci gura celui rău și gura vicleniei s‐au deschis împotriva mea. Au vorbit împotriva mea cu limba minciunii.

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 109:2
16 Mawu Ofanana  

Cu sila, eu am fost luat, Din țara mea, și aruncat În temniță. Dar n-am greșit – Nimica rău, n-am săvârșit.”


La Absalom, Ahitofel S-a dus și-a glăsuit astfel: „Dintre ai lui Israel fii, Trebuie, doisprezece mii, Ca să aleg. Cu ei, voiesc – Pe David – să îl urmăresc. În astă noapte – chiar acum – Va trebui să plec, la drum.


E ascuțită limba lor, Precum e cea a șerpilor. Otravă de năpârcă, iată, Au ei pe buze, adunată.


Aud pe mulți și iau aminte La ale lor rele cuvinte; Văd spaima care se lățește Și care împrejur domnește, Când toți vrăjmașii se adună Ca sfat să țină, împreună Și uneltesc apoi pe față, Voind să ieie a mea viață.


Să amuțească pe vecie Buzele care, cu trufie, Și cu-ndrăzneală doar, vorbesc Când cu dispreț minciuni rostesc, Ca să-l lovească negreșit, Pe cel ce e neprihănit!


Iubești cuvinte-nșelătoare Și limbile nimicitoare!


Gura cari adevăr doar are, E întărită, pe vecie; Numai o clipă o să ție Limba celui care mințește.


Neprihănitul s-a gândit Și-abia pe urmă a vorbit; Cei răi au să se năpustească, Cu răutăți ca să stropească.


Ochii trufași, limba ce spune Minciuni, mâna ce a vărsat Sângele cel nevinovat,


„Din guri, minciuni sunt aruncate, Căci limbile sunt încordate Precum un arc, iar când vorbesc, Nu pe-adevăr se sprijinesc Spre a fi tari, în țara lor, Ci pe a răutăților Mulțime mare. Văd prea bine, Că nu Mă caută pe Mine.


Se trag pe sfoară, se mințesc Și-a face rău doar, se trudesc.”


Pe dată, martori mincinoși Au fost găsiți, și-n față scoși, Ca să depună mărturie: „Iată, așa precum se știe, Oricând și-oriunde se găsește, Doar hule, acest om rostește, În contra locului cel sfânt,


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa