Psalmi 101:5 - Biblia în versuri 2014

⁵ Pe-acela care s-a vădit Că în ascuns și-a clevetit Aproapele, îl nimicesc. Pe-aceia cari, trufași, privesc, N-am să îi sufăr, niciodată.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁵ Pe cel ce-și bârfește semenul în secret îl voi nimici. Pe cel cu privirea mândră și cu inima arogantă nu-l voi suferi.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁵ Îl voi distruge pe acela care defăimează semenul în secret. Nu îl voi tolera pe cel care îi privește pe ceilalți cu aroganță și care este încrezut în inima lui.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁵ Pe cel care calomniază în ascuns pe aproapele său îl voi nimici! Pe cel cu ochii trufași și cu inima îngâmfată nu-l pot [tolera].

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁵ Pe cel ce clevetește în ascuns pe aproapele său îl voi nimici; pe cel cu priviri trufașe și cu inima îngâmfată nu-l voi suferi.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁵ Voi stârpi pe cel ce vorbește de rău într‐ascuns pe aproapele său; nu voi suferi pe cel ce are ochii mândri și o inimă îngâmfată.

Psalmi 101:5 Mawu Ofanana

Psalmi 138:6

Domnul e sus, dar – negreșit – Vede pe cel ce e smerit Și îl cunoaște de îndat’, Pe cel care e îngâmfat.

Psalmi 15:3

Omul acel nu clevetește Cu limba lui, nu făptuiește – Nicicând, la nimeni – nici un rău, Și nici peste-un aproape-al său, Ocară, nu aruncă el.

Psalmi 18:27

Poporul care e smerit, De Tine este mântuit. Priviri trufașe dovedite, În fața Ta vor fi smerite.

Psalmi 50:20

De-asemenea, ai căutat Ca împotriva celui care Îți este frate, din născare, Întotdeauna să vorbești. Pe frate’ tău îl clevetești, Deși e fiul mamei tale.

Exodul 20:16

De-asemeni, grijă vei avea Ca strâmb să nu mărturisești, Pentru ca să-ți învinuiești Aproapele – seamănul tău.

Exodul 23:1

„Nu-mprăștia zvonuri aflate Și care nu-s adevărate. Cu cel rău, să nu te unești Și-apoi strâmb să mărturisești Spre-a scoate, din cuvântul tău, Folos – în urmă – omul rău.

Proverbe 10:18

Cel care ura și-a dosit, Ca mincinos a fost găsit; Iar cine bârfe răspândește, A fi nebun se dovedește.

Proverbe 20:19

Cel care bârfe poartă-n viață, Lucruri ascunse dă pe față; De cel ce gura nu-și strunește, Întotdeauna te ferește!

Proverbe 21:4

Priviri trufașe aruncate Și inimile îngâmfate E candela ce li s-a dat Răilor, plină cu păcat.

Proverbe 25:23

Vântul din nord, când îl simțești, Vei ști că ploaia-l însoțește; O limbă care clevetește, Întotdeauna e urmată Numai de-o față supărată.

Proverbe 30:13

Însă, și cei trufași mai sânt: Ei își țin ochii ridicați.

Isaia 2:11

Omul – atunci – neîndoios – Își va pleca privirea-n jos, Iar semeția omului Precum și îngâmfarea lui Vor fi smerite, negreșit. Când acea zi va fi venit, Doar Domnu fi-va înălțat.

Езекиел 22:9

În tine sunt mulți bârfitori, Care de sânge-s vărsători. La tine îi adăpostești Pe cei cari, jertfe idolești, Mănâncă, sus, pe munții tăi. În al tău mijloc sunt cei răi Ce se dedau la desfrânări.

Daniel 4:37

Acum Eu – Nebucadențar – Slavă Îi dau și-L laud iar, Pe Împăratul cerului, Căci toate lucrurile Lui Adevărate sunt, mereu. Căile Lui, văzut-am eu Că drepte sunt, necontenit. Putere, El a dovedit, Pentru că să-l smerească știe, Pe cel ce umblă cu mândrie!”

Levitic 19:16

Să nu bârfești, căci este rău. Să nu-ți ucizi seamănul tău. Eu, Domnul, sunt. Să te ferești

Luca 18:14

Vă spun că mai neprihănit, Vameșul fost-a socotit. Acel cari se va fi-nălțat, Va fi smerit, iar ridicat, Fi-va cel ce s-a dovedit, Că a știut a fi smerit.”

1 Corinteni 5:11

Când vă scriam, eu m-am gândit Să n-aveți legătură dar, Cu oamenii care – măcar Că își zic „frați” – se dovedesc Că sunt curvari, sau lăcomesc La bani, sau sunt închinători La idoli, ori defăimători, Sau hrăpăreți, ori pot să fie Cuprinși de patimi de beție. Cu oamenii acești, dragi frați, Nu trebuie nici să mâncați.

1 Timotei 3:11

Femeile, de-asemenea Trebuie, cinste, a avea; Clevetitoare, să nu fie; Cu cumpătare să se ție Și, credincioase, să se-arate Apoi, în lucrurile toate.

Titus 2:3

Femeile acelea care, În vârstă, sunt, mereu să știe, În cuviință, să se ție, În ce privește-a lor purtare: Să nu fie clevetitoare, Să nu fie, la vin, dedate Și să-i învețe, cu dreptate, Pe alții, tot ce e plăcut Și, ce e bine, de făcut;

1 Samuel 2:3

Luați dar, seama, fiecare: Nu mai vorbiți, cu îngâmfare, Și nici cuvinte de mândrie – În gură – să nu vă mai fie! Căci Domnul e un Dumnezeu Care cunoaște tot, mereu. Și orice faptă săvârșită, În fața Lui e cântărită.