Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 101:4 - Biblia în versuri 2014

4 Nici cei cu inima stricată N-au să se-apropie de mine, Căci la distanță îi voi ține. Sufletul meu îl ocolește Pe cel cari, rele, făptuiește.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

4 Inima pervertită se va depărta de mine. Nu vreau să cunosc răul.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

4 Inima pervertită se va îndepărta de mine. Nu vreau să cunosc răul!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

4 Va fi departe de mine inima perversă; și nu vreau să-l cunosc pe cel rău.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

4 Inima stricată se va depărta de mine; nu vreau să cunosc pe cel rău.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

4 Inima îndărătnicită se va depărta de mine, nu voi cunoaște răul.

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 101:4
15 Mawu Ofanana  

Voi – răilor – seama luați: De mine să vă-ndepărtați, Pentru că eu păzesc mereu, Poruncile lui Dumnezeu!


Cu mincinoși, nu mă-nsoțesc, Nici cu vicleni nu mă unesc,


Căci am urât fără-ncetare Pe toți cei răi, și-n adunare Cu ei, eu n-am stat niciodată,


Voi, cei cari rele săvârșiți, Îndepărtați-vă de mine, Căci Domnul meu mi-a auzit Plânsul și-n ajutor, îmi vine.


Stricată de-i inima lui, Atunci în fața Domnului O scârbă e omul acel; Însă plăcut e, pentru El, Omul care-i neprihănit.


De mincinos, să te ferești! Cu el să nu te-mprietenești Și nici cu cel pe care-l știi Că este iute în mânii,


Scârbă sunt cei nelegiuiți, Pentru toți cei neprihăniți; Pe cel ce-n adevăr pășește, Cel rău cu scârbă îl privește.”


Pentru că-n fața Domnului Urât e el; dar prețuit E omul cel neprihănit.


Iată ce-i frica Domnului: Este urârea răului. Aflați că eu urăsc prostia, Purtările rele, trufia Și gura mincinoasă. Eu


Lăsați prostia și veniți La mine, de vreți să trăiți! Priceperea să o urmați, Pe calea ei doar să umblați!”


Atunci, am să le spun curat: „Nu vă cunosc și, niciodat’, Nu am putut a vă-nțelege! Plecați, toți cei fără de lege!”


Dar am scăpat, din mâna lui, Căci, prin fereastra zidului Cetății, jos, am fost lăsat, În coșniță stând, așezat.”


Dar totuși, temelia tare, Pe care Dumnezeu o are, Nezguduită se arată, Purtând astă pecete dreaptă: „Domnu-i cunoaște pe ai Lui”, Și-apoi, „Numele Domnului, Dacă-I, de cineva, rostit, Omul acela, negreșit, Departe, trebuie să știe, De făr’delegi, ca să se ție!”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa