Psalmi 10:17 - Biblia în versuri 2014

¹⁷ Tu, rugăciunile rostite De cei aflați în suferință, Le-asculți mereu, cu-ngăduință. Din cerul Tău, spre ei, privești Și-n inimă îi întărești. Îți pleci urechea către ei,

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁷ Tu, Doamne, asculți dorința celor nevoiași; Tu le întărești inima, plecându-Ți urechea spre ei,

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁷ Tu, Doamne, asculți dorința oamenilor care sunt săraci și privați de ajutor. Tu le încurajezi inima și Îți apleci urechea, ca să auzi cererea lor.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁷ 17(38) tau Doamne, tu ai ascultat dorința celor săraci, le întărești inima; urechea ta este atentă [la ei]

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁷ Tu auzi rugăciunile celor ce suferă, Doamne! Le întărești inima, Îți pleci urechea spre ei,

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁷ Doamne! Tu ai auzit dorința celor blânzi; tu le vei pregăti inima, tu vei face urechea ta să audă:

Psalmi 10:17 Mawu Ofanana

1 Cronici 29:18

Iată ce rugăminte am Azi, Dumnezeu al lui Avram, Al lui Isac precum la fel Ești Domn și al lui Israel: Pornirile poporului Cari azi sunt în inima lui, Să le faci, Doamne, ca să ție De-acum și până-n veșnicie. Gândul cel bun să îl sporești Și inima să-i întărești Ăstui popor, mereu, în Tine, Și pe a Ta cale îl ține.

2 Cronici 29:36

Poporul – și-al său împărat – În acea zi, s-au bucurat, Pentru că Domnul a făcut Ca parte ei să fi avut De voie bună. Toate-aceste S-au petrecut fără de veste.

2 Cronici 30:12

În Iuda, mâna Domnului, La inima poporului – În acea vreme – a lucrat, Încât cu toți au ascultat Porunca împăratului Și-a căpeteniilor lui.

2 Cronici 34:27

„Văd că smerit te-ai arătat, Iar inima ți s-a mișcat Atuncea când ai auzit Cuvintele ce le-am rostit Eu, împotriva locului, Precum și-a oamenilor lui. Ai plâns și Mi te-ai închinat, Iar straiul ți l-ai sfâșiat. Tot ceea ce tu ai făcut, Sigur să fii că, am văzut.

Psalmi 102:17

El ia – necontenit – aminte, La rugăciunea cea fierbinte, Făcută de cel necăjit Cari nevoiaș s-a dovedit, Căci ruga nevoiașului Nu-i lepădată-n fața Lui.

Psalmi 145:19

El împlinește, răbdător, Toate dorințele celor Care vădesc – de bună seamă – Că știu, de El, să aibă teamă. Domnul aude glasul lor Și le dă, grabnic, ajutor.

Psalmi 34:15

Mereu sunt cei neprihăniți, De ochii Domnului priviți Și-a Lui ureche e plecată La ale lor strigăte-ndată.

Psalmi 37:4

Să-ți fie Domnul. Ai să vezi Atuncea, că vei căpăta,

Psalmi 9:12

Căci sângele nevinovat, De către El e răzbunat. De toți aceia care sânt Nenorociți pe-acest pământ, Își amintește, ne-ncetat, Căci al lor strigăt, nu-i uitat.

Psalmi 9:18

Nenorocitul n-o să fie Uitat de Domnul, pe vecie. Nădejdile sărmanului Nu pier în veacul veacului.

Proverbe 10:24

Cel rău, chiar dacă se păzește, De ce se teme, e lovit; Dar omului neprihănit, Tot ceea ce o să-și dorească Are să i se împlinească.

Proverbe 15:8

Luată-i jertfa răului, Drept scârbă-n fața Domnului; Lui Dumnezeu îi e plăcută Doar rugăciunea ce-i făcută De oamenii neprihăniți.

Proverbe 16:1

Planul, din inimă plecat, Ține de om; răspunsul dat De gură, când omul vorbește, Doar de la Dumnezeu sosește.

Isaia 65:24

Le voi răspunde, de îndat’, ‘Nainte de-a Mă fi chemat Și-am să-i ascult, necontenit, ‘Nainte de a fi sfârșit Ceea ce vrut-au să Îmi spună!

Matei 5:3

„De cei săraci în duh, ferice, Fiindcă a cerurilor Împărăție, e a lor.

Romani 8:26

Dar Duhul, sprijin ni S-a dat, Și ne ajută, ne-ncetat, În slăbiciune, căci nu știm, Când ne rugăm, cum să vorbim. De-aceea, Duhul mijlocește Și-n locul nostru, El vorbește, Scoțând suspine negrăite, Spre a fi, rugile, primite.

Efeseni 2:18

Unii sau alții, în ăst fel, Intrare-avem acum, prin El Doar într-un Duh, la al nost’ Tată.

Efeseni 3:12

Noi, prin credință-n El, avem, Azi, slobozenia și putem, Cu-ncredere – de Dumnezeu – Ca să ne-apropiem, mereu.

Iacov 4:10

Să se smerească fiecare, În fața Domnului, și-astfel, Aveți a fi-nălțați, de El.

Iacov 4:6

Dar, de la El, în schimb, ne vine Un har, în mai mare măsură. De-aceea zice, în Scriptură, Că „stă-mpotrivă Dumnezeu, La toți cei mândri, dar – mereu – El le dă har celor smeriți”.

1 Petru 3:12

Peste toți cei neprihăniți, Întotdeauna, ațintiți Se află ochii Domnului, Și-aminte ia urechea Lui, La rugăciunile pe care Ei I le fac, fără-ncetare. Întoarsă-i fața Domnului, Doar împotriva omului Cari face răul.” Însă, cine –

1 Petru 5:5

La fel și voi, tinerilor, Supuși să fiți bătrânilor, Și-n legături, voiesc să fiți, Doar cu smerenie-mpodobiți. Căci împotrivă-i Dumnezeu, La toți cei mândri, dar mereu, Celor smeriți, El le dă har.