Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Proverbe 8:15 - Biblia în versuri 2014

15 Iar împărații, doar prin mine, Domnesc. Și de la mine au Drepte porunci – căci eu le dau – Toți voievozii. Tot prin mine,

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

15 Prin mine domnesc împărații și conducătorii dau legi drepte.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

15 Prin mine guvernează regii; și cei care conduc, se folosesc de mine pentru a emite legi compatibile cu dreptatea.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

15 Prin mine domnesc regii și cei care conduc hotărăsc dreptatea.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

15 Prin mine împărățesc împărații și dau voievozii porunci drepte.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

15 Prin mine domnesc împărații și cârmuitorii fac dreptate.

Onani mutuwo Koperani




Proverbe 8:15
27 Mawu Ofanana  

Deci binecuvântat, mereu, Să fie Domnul, Dumnezeu Care, de tine, S-a-ndurat Punându-te drept împărat, Pe scaunul lui Israel – Popor care-i iubit de El – Să-l cârmuiești cu scumpătate Și să îl judeci, cu dreptate.”


Israeliții au aflat, De felu-n care-a judecat, Atuncea, Solomon. Astfel, Cu toții s-au temut de el, Căci au văzut că Domnul pune În el, a Lui înțelepciune Care, mereu, îl însoțește Și-n judecăți îl sfătuiește.


Un lucru numai, îmi doresc: Ajută-mă să dobândesc O inimă mai pricepută, Prin care poate fi făcută O judecată, în popor, În pricinile tuturor. O inimă, vrea robul Tău, Ca astfel, binele, de rău, Să poată să-l deosebească Și-al Tău popor, să-l cârmuiască!”


Hiram, când solii i-au vestit Cuvintele ce le-a rostit Chiar Solomon, s-a bucurat Și zise: „Binecuvântat Să fie, astăzi, Dumnezeu, Căci El, prietenului meu – Lui David dar – i-a dăruit Un fiu atât de iscusit Și-atât de plin de-nțelepciune, Pe care a putut a-l pune Să fie drept cârmuitor Peste al său întreg popor!”


Eu, mulți feciori, am dobândit. Doar Solomon a fost găsit, De Domnul, de a fi luat Și pus să fie împărat, Peste poporul Domnului, Precum avuse-n planul Lui.


Un lucru numai, îmi doresc: Ajută-mă să dobândesc Înțelepciune, ca să știu Cum să mă port, cât am să fiu, În Israel, conducător. Căci cine, pe al Tău popor, Să-l judece, are să poată, Când mare-n număr, se arată?”


Această cerere, făcută De Solomon, a fost plăcută În fața Domnului, iar El A glăsuit în acest fel: „Fiindcă-n inimă-ai avut Astă dorință și n-ai vrut Nici viață lungă și nici bani, Nici moarte pentru-ai tăi dușmani, Ci-nțelepciune doar voiești Să poți ca să Îmi cârmuiești Poporul, iată, am să fac Așa precum îți e pe plac.


Cu-nțelepciune vă purtați, De-acuma, împăraților! Învățătură adunați Și voi, judecătorilor!


Să laude, neîncetat, Toți oamenii pământului, Tăria Împăratului, Pentru că El Se dovedește Cum că dreptatea o iubește! Doamne, mereu, Tu Te vădești Cum că dreptatea o-ntărești! Dreptatea Ta s-a arătat Și-n Iacov Tu ai judecat. Numai Tu Doamne, singur ești Cel cari, dreptate, împărțești.


Dreptatea, țara, întărește; Mita, însă, o nimicește;


În a lui mână cârma ține Cel care-i mare dregător Sau cel care-i judecător.


Judecători voi pune iară – Precum erau odinioară – Și sfetnici îți voi fi făcut, Precum erau la început. Apoi, tu ai să ai să fii numită „Cetatea cea neprihănită Și credincioasă”. Negreșit,


Căci o Odraslă o să iasă, Atunci, din a lui David casă. Neprihănită va fi Ea Și-n felu-acesta, va putea, Dreptatea să o-nfăptuiască Și judecata s-o-mplinească.


El schimbă vremi și-asemenea Și-mprejurări, după cum vrea. El îi răstoarnă pe-mpărați, Căci tot de El sunt ridicați. El este-Acela care pune, În înțelepți, înțelepciune. Cei pricepuți, și ei – la fel – Pricepere au de la El!


De-aceea, trebuie să știi Că izgonit tu ai să fii, Din mijlocul oamenilor. Vei sta alături fiarelor, Iar hrana ta are să fie Doar iarba verde, din câmpie, Căci îți vor da iarbă apoi, Așa precum se dă la boi. De roua cerului, udat Ai să fii tu, neîncetat, Și șapte vremi – ia seama bine – Au să se scurgă peste tine, Până când tu vei fi putut Ajunge să fi priceput Că Cel Prea-Nalt Se dovedește A fi cel care stăpânește Asupra-mpărățiilor Ce sunt ale oamenilor Și că necontenit va face, Cu ele, după cum Îi place, Punând, în fruntea lor, să stea, Pe-acela pe care îl vrea.


De-aceea, iată, te vestesc Că am ca să te izgonesc Din mijlocul oamenilor! Vei sta alături fiarelor, Iar hrana ta are să fie Doar iarba verde din câmpie, Căci îți vor da iarbă apoi, Așa precum se dă la boi Și șapte vremi – ia seama bine – Au să se scurgă peste tine, Până când tu vei fi putut Ajunge să fi priceput Căci Cel Prea-Nalt se dovedește A fi Cel care stăpânește Asupra-mpărățiilor Ce sunt ale oamenilor, Punând, în fruntea lor, să stea, Pe-acela pe care îl vrea!”


Iisus, atuncea, le-a vorbit: „Puterea, de la Tatăl Sfânt, Mi-e dată-n cer și pe pământ!


„Supuși dar, stăpânirilor, Să fiți, mereu, voi, fraților, Căci nici o stăpânire nu-i Fără de voia Domnului. Deci, stăpânirile ce sânt, Pe fața-ntregului pământ, Sunt rânduite, tot mereu, Numai de către Dumnezeu.


Apoi – la fel ca într-un vis – Mi-a apărut cerul deschis Și un cal alb, eu am zărit. Acela cari l-a călărit, „Cel credincios” este chemat, Precum și „Cel adevărat”. De El, sunt toate, judecate, Căci El se luptă cu dreptate.


Pe coapsă și pe strai, scria Numele care Îl avea, Și-anume, „Domn al domnilor” Și „Împărat al tuturor”.


Domnul S-a dus la Samuel Și îi vorbi, în acest fel: „Oare-ai să plângi, neîncetat, Pentru că Eu l-am lepădat Pe Saul, de la-mpărăție? Mult, plânsul tău o să mai ție? Ascultă dar, al Meu îndemn: „În corn, îți toarnă untdelemn Și du-te la Isai, cel care Este din Betleem. El are Un fiu, care Îmi e pe plac Și împărat am să îl fac, Căci vreau ca să domnească el – De-acuma – peste Israel.


Când Samuel l-a observat Pe Saul, Domnul i-a vorbit: „Acesta-i omul potrivit, Cel despre cari vorbisem Eu. Deci el, peste poporul Meu, Ca să domnească, va fi pus.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa