Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Proverbe 7:13 - Biblia în versuri 2014

13 Pe tânăr, când l-a întâlnit, Cu dragoste l-a-mbrățișat, Cu patimă l-a sărutat Spunându-i cu nerușinare:

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

13 Ea l-a apucat și l-a sărutat și, cu o față fără rușine, i-a zis:

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

13 Ea l-a îmbrățișat și l-a sărutat. Apoi, cu o față lipsită de rușine, i-a zis:

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

13 L-a prins și l-a sărutat, i-a apucat fața și i-a zis:

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

13 Ea l-a îmbrățișat și l-a sărutat și, cu o față fără rușine, i-a zis:

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

13 Și l‐a apucat și l‐a sărutat și cu fața nerușinată i‐a zis:

Onani mutuwo Koperani




Proverbe 7:13
14 Mawu Ofanana  

Stăpâna plănuise bine, Căci spuse: „Culcă-te cu mine!” Iosif fugi și și-a lăsat Haina, la ea. S-a-nfuriat


După o vreme, s-a-ntâmplat Cum că stăpâna l-a luat La ochi, și l-a chemat la sine,


Pentru că iată, mă pândesc, Căci să-mi i-a viața urmăresc. Sunt niște oameni răi și vor Să-mi facă rău. Voiesc să mor, Cu toate că-s nevinovat Și n-am făcut nici un păcat!


Omul cel rău într-una are Nerușinată-nfățișare; Dar omul cel neprihănit, Cărarea și-a-mbunătățit.


În noapte – către trecători – La cei ce merg pe calea dreaptă. Ea stă la pândă și-i așteaptă, Ademenind pe mari și mici:


Dar Dumnezeu M-a ajutat. De-aceea, nu M-am rușinat, Ci am făcut ca fața Mea Să fie precum cremenea, Pentru că Eu știut-am bine, Că nu voi fi dat de rușine.


Femeile care curvesc, Mereu o plată dobândesc; Numai tu, daruri le-ai făcut, Iubiților ce i-ai avut, Doar pentru ca să reușești Să îi atragi și să curvești.


Acești copii, la care Eu Te voi trimite, tot mereu, Nerușinați s-au dovedit, Căci inima și-au împietrit. Când vei ajunge, să le spui: „Ascultați vorba Domnului, Pe care v-am adus-o eu! Așa vorbește Dumnezeu!”


Tu, fiu al omului, n-ai teamă! Nu le lua vorbele-n seamă Și nici să nu te înspăimânte, Atuncea, ale lor cuvânt, Chiar dacă ei sunt mărăcini Sau sunt ca tufele de spini Pe lângă tine, și chiar dacă Sunt niște scorpii ce te-atacă. Totuși, tu nu-i lua în seamă! De-ale lor vorbe, să n-ai teamă! De-asemenea, de fața lor, Să nu te-areți tu, temător, Căci sunt o casă răzvrătită, Din îndărătnici întocmită.


În vremea ‘ceea, Israel Sta la Sitim. Poporu-acel A început – precum se știe – Să se de deie la curvie, Cu fetele Moabului.


Dar ele sunt acelea care – Așa precum Balaam a spus – Pe-ai lui Israel fii i-au dus În rătăcire și-au sfârșit Apoi, de au păcătuit Față de Dumnezeul lor. Ele – în fapta lui Peor – Târâtu-l-au pe Israel, De-a izbucnit, în acest fel, Urgia Domnului, cea mare, Peste întreaga adunare!


Însă, doresc a-ți arăta, Că am ceva-mpotriva ta. La tine-i o femeie-aflată, Cari, Izabela, e chemată. Drept prorociță, ea ar vrea – Printre ai tăi – ca să se dea, Iar tu o lași să dea povețe, Robilor Mei, și să-i învețe Să se dedeie la curvie, Și-n urmă – după cum se știe – Mănâncă lucrurile-oprite, Cari, pentru idoli, sunt jertfite.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa