Proverbe 4:4 - Biblia în versuri 2014

⁴ Bătrânul a-nceput să-mi dea Învățătură. Mi-a deschis Vorba lui, mintea, când mi-a zis: „Păstrează-n inimă și-n minte, Copilule, aste cuvinte. Păzește sfaturile mele Căci astfel vei trăi, prin ele!

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁴ el mă învăța și-mi zicea: „Să păstreze inima ta cuvintele mele; păzește poruncile mele și vei trăi!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁴ mi se spunea în mod repetat: „Primește cuvintele mele cu toată inima ta; păstrează sfaturile mele și vei trăi!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁴ el mă învăța și-mi spunea: „Inima ta să apuce cuvintele mele, păzește poruncile mele și vei trăi!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁴ el mă învăța atunci și-mi zicea: „Păstrează bine în inima ta cuvintele mele, păzește învățăturile mele și vei trăi!

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁴ Și el mă învăța și‐mi zicea: Inima ta să țină cuvintele mele; păzește poruncile mele și trăiește.

Proverbe 4:4 Mawu Ofanana

Geneza 18:19

Eu îl cunosc. Știu ce-o să fie: În vremea care va să vie, El are ca să poruncească Neamului său, ca să păzească, Mereu, doar calea Domnului, Făcând după porunca Lui, Ca Domnul – precum i-a promis – Să împlinească tot ce-a zis.”

1 Cronici 28:9

Iar ție, Solomon, doresc, Un sfat să îți mai dăruiesc: Învață să-L cunoști, mereu, Pe-al tatălui tău Dumnezeu. Din inimă să Îi slujești, Poruncile-I să le păzești Cu suflet binevoitor, Mereu, în fața tuturor. Căci Domnu-i Cel cari cercetează În inimi, și care scrutează În ceea ce ne-nchipuim Și-n tot ceea ce ne gândim. Dacă tu Îl vei căuta, Aproape, El – mereu – va sta. O să se lase – să știi bine – Astfel, a fi găsit de tine. Dar dacă o să-L părăsești, Atuncea poți să te gândești Că lepădat vei fi, mereu, De către-al nostru Dumnezeu.

Psalmi 119:11

Al Tău Cuvânt Îl voi avea Pus bine, în inima mea, Să nu ajung ca să greșesc Și-n contră-Ți să păcătuiesc!

Psalmi 119:144

Învățătura Ta e vie Și dreaptă e, pentru vecie. Pricepere, să-mi dai, voiesc, Să pot astfel ca să trăiesc!

Psalmi 119:168

Poruncile Ți le păzesc, Fiindcă înaintea Ta, Cărarea mea, mereu, va sta.

Proverbe 22:6

Învață-l pe copilul tău, Drumul cel bun pasului său, Căci n-are să-l mai părăsească Nici când o să îmbătrânească.

Proverbe 23:26

Copile, dă-mi inima ta Și ochi-ți, când vor căuta, Găsească doar căile Mele Căci pline de plăcere-s ele!

Proverbe 3:1

Tu, fiul meu, vezi nu uita Ce-ți spun eu, și-n inima ta Păstrează sfaturile mele. Mare folos îți aduc ele,

Proverbe 3:2

Căci anii vieții ți-i lungesc Și multă pace-ți dăruiesc.

Proverbe 7:2

Și ține-mi sfatul, căci prin ele, Trăi-vei dacă le-mplinești La fel cum ochii ți-i păzești.

Isaia 55:3

Luați aminte și veniți La Mine, căci o să trăiți! Iată că am să-nchei apoi, Un legământ veșnic, cu voi, Pentru ca astfel să-ntăresc Toată-ndurarea ce-o vădesc Față de casa cea pe care, David urmașă-n lume-o are.

Ieremia 38:20

Atunci, prorocul Ieremia, Astfel, i-a zis, lui Zedechia: „Nu te vor da, de bună seamă! De lucru-acesta, să n-ai teamă, Căci Domnul zis-a, despre tine, Precum că tu ai s-o duci bine, Iar viața ta va fi cruțată.

Ioan 12:50

Poruncile Tatălui Meu Sunt viață veșnică; iar Eu, La voi, în lume, le-am adus, Așa cum Tatăl Mi Le-a spus.”

Efeseni 6:4

Și voi părinți, să încercați Ca nu cumva să-ntărâtați, Copiii voștri, la mânie, Căci trebuie crescuți să fie, Doar în mustrarea Domnului, Și în învățătura Lui.

Deuteronom 4:9

Mereu dar, seama, să luați Și sufletul să vi-l vegheați, În zilele ce le-ați primit, Pe astă lume, de trăit, Ca nu cumva, în urmă, voi S-ajungeți să uitați apoi, Lucruri pe care le-ați văzut, Însă din inimi le-ați pierdut. Să spuneți tot ce s-a-ntâmplat, Celor ce vă vor fi urmat.

Deuteronom 6:6

Poruncile ce le primești, În inimă, să le păzești.

2 Timotei 1:5

De-asemenea, nu pot uita, Ce mare e credința ta Neprefăcută și curată – Credință care, așezată Întâi, era-n a ta bunică, Lois. Aceasta – fără frică – În urmă, a găsit cu cale, S-o-mpărtășească, mamei tale – Lui Eunice – și știi bine, Că a trecut, din ea, la tine.

2 Timotei 3:15

Știi bine, Sfintele Scripturi, Încă din fragedă pruncie. Prin ele doar, poate să-ți vie Înțelepciunea cea prin care, Parte de mântuire, are Cel ce se-arată credincios, În Domnul nost’, Iisus Hristos.

Evrei 5:9

Iar după ce a fost făcut Desăvârșit, El a putut, Ca pentru toți aceia care Aveau să-i deie ascultare, Să se transforme-n urzitor Al mântuirii dată lor – Cari veșnică s-a dovedit –

Judecători 13:12

Atuncea, Manoah a zis: „Dacă tot ceea ce-ai promis Are să se-mplinească, noi Ce trebuie-a păzi apoi, Și ce anume-i de făcut Când pruncul se va fi născut?”