Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Proverbe 30:8 - Biblia în versuri 2014

8 Neadevărul, de la mine Să-l depărtezi! Departe-l ține! Să depărtezi – te rog frumos – Mereu, cuvântul mincinos. Să nu îmi dai nici sărăcie, Dar nici prea multă bogăție. Dă-mi pâinea care-mi trebuiește! Atât doar, inima-mi dorește!

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

8 depărtează de la mine falsitatea și cuvântul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăție; dă-mi doar pâinea de care am nevoie,

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

8 (întâi) îndepărtează de la mine falsitatea și minciuna; (apoi) nu îmi da nici sărăcie, dar nici bogăție, ci doar pâinea necesară fiecărei zile.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

8 Îndepărtează de la mine deșertăciunea și cuvântul mincinos, nu-mi da sărăcire sau îmbogățire, dă-mi bucata de pâine hotărâtă pentru mine!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

8 Depărtează de la mine neadevărul și cuvântul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăție, dă-mi pâinea care-mi trebuie!

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

8 Depărtează de la mine deșertăciunea și cuvântul minciunii; nu‐mi da nici sărăcie nici bogăție; hrănește‐mă cu pâinea cuvenită mie,

Onani mutuwo Koperani




Proverbe 30:8
28 Mawu Ofanana  

Iacov făcu o juruință: „De voi avea eu biruință, De Domnul dacă-s însoțit – Oriunde mă voi fi găsit – Cât sunt în pribegia mea, Și dacă pâine voi avea Și haine, ca să mă îmbrac


Apoi, de el, necontenit, Cât a trăit, s-a îngrijit.


Din drumul Lui. M-am străduit, Poruncile-I de-am împlinit, Și-ntreaga voie mi-am plecat La ceea ce a cuvântat.


Doamne, de necredincioșie Mă-ndepărtează! Fă să vie, Asupra mea, a Ta-ndurare, Ca să urmez Legea pe care Tu ai lăsat-o! Iată, eu


Abate ai mei ochi, mereu, De la lucrările deșarte! De ele, ține-mă departe! Doamne, asupra mea, veghează! Pe calea Ta, mă-nviorează!


Fiii lui Israel priveau Mirați, în jur, și se-ntrebau: „Ce e aceasta? Ce să fie?” „Pâinea pe care, în pustie, Domnul vi-o dă, cum v-a promis, Pe săturate” – Moise-a zis.


În urmă, ce s-a adunat, Cu un omer s-a măsurat. Cel ce a strâns hrană în plus, A dat apoi, al său surplus, La cel cari mai puțin aduse Și astfel nimeni nu avuse Ceva în plus, din acea mană – Și-asemeni, nici lipsă de hrană.


Vedeți că Dumnezeu v-a dat, Acuma, ziua de Sabat. De-aceea, iată, ați primit, A șasea zi, mană-ndoit. Deci nimeni nu-și va părăsi Locul în cari se va găsi A șaptea zi, căutând mană, Căci a primit destulă hrană.”


Timpul s-a scurs necontenit, Și-ntreg poporul s-a hrănit Cu mană – după cum se știe – Patru decenii, în pustie, Până sosit-a în Canaan, Precum avuse Domnu-n plan.


Ura neprihănitului Înspre minciună s-a-ndreptat; Cel rău astfel s-a comportat, Încât urât a devenit Și de rușine-acoperit.


Comorile ce-au să se-adune Doar cu minciuni, deșertăciune Sunt ele și pieire dau Acelora care le au.


Cine neghină-a semănat, Nelegiuire va avea De secerat; a sa nuia – Cea a nelegiuirii sale – E gata să îi iasă-n cale.


Căci bogăția, dragul meu, Își face aripi și-apoi zboară, Precum vulturul, bunăoară, Spre-albastrul cer s-a ridicat. Abia dacă ți-ai aruncat Ochii spre ea, și nu mai este. Dispare, făr’ să prinzi de veste.


Doar două lucruri, Îți mai cer, Mai înainte ca să pier!


Văd lipsă de înțelepciune – Totul e doar deșertăciune! E orice lucru, pieritor – Supus deșertăciunilor.


Vai o să fie de acei Care vor trage după ei, Șirul nelegiuirilor, Cu frânghia minciunilor. Vai o să fie de acei Care vor trage după ei, Mulțimile păcatelor, Cu șleaurile carelor,


Dreptatea, nimănui nu-i place, Iar judecăți drepte nu face Niciunul. Ei se bizuiesc Pe lucruri ce se dovedesc A fi deșarte. Nu sunt buni, Căci spun mereu numai minciuni. Răul îl nasc ei, peste fire, Și zămislesc nelegiuire.


Poruncă, dete Zedechia, Străjerilor, ca Ieremia, În curtea temniței, păzit, De-atunci să fie și hrănit, Cu pâine, zilnic. El putea, Parte de pâine a avea. În ulița brutarilor, Se făcea pâinea tuturor, Iar Ieremia a primit Pâine, până s-au isprăvit Rezervele de grâne-aflate, Pentru poporul din cetate. În curtea temniței, astfel, Mai multă vreme a stat el.


Apoi, de el, necontenit, Cât a trăit, s-a îngrijit.


Pâinea, de toate zilele, Să ne-o dai azi. Greșelile Înfăptuite, Te rugăm,


Voi, mai întâi, să căutați Împărăția Domnului Și cu neprihănirea Lui, Căci astfel, aste lucruri – toate – În plus, apoi, vă vor fi date.


Pâinea, de toate zilele, Să ne-o dai azi. Greșelile,


„Acum, din ele, să luați Și, nunului, să bea, îi dați!” – Iisus mai zise, slugilor.


„Ce faceți?! Ce va apucat?! Stați și uitați-vă, la noi, Căci suntem oameni, ca și voi! Acuma dar – cum v-am mai spus – O veste bună, v-am adus, Ca să lăsați voi, la o parte, Aceste lucruri, ce-s deșarte, Și să vă-ntoarceți, negreșit, La Dumnezeu, cari a zidit Pământ și mare, cer și stele, Precum și tot ce este-n ele.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa