Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Proverbe 30:4 - Biblia în versuri 2014

4 Cine, în ceruri, s-a suit Și înapoi a revenit? Cine, suflarea vântului, A adunat-o-n pumnii lui? Și cine ape-a adunat? Cine hotare-a așezat Pământului? Ce nume are? Dar fiul său? Cunoști tu, oare?

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

4 Cine s-a suit în Ceruri și apoi a coborât? Cine a adunat vântul în palmele lui? Cine a strâns apele în haina lui? Cine a stabilit toate marginile pământului? Care este numele lui și care este numele fiului său? Spune-mi, dacă știi!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

4 Cine a urcat în cer și cine a coborât de acolo? Cine a adunat vântul în palmele lui? Cine a strâns apele în haina lui? Cine a decis unde să fie (toate) marginile pământului (uscat)? Care îi este numele; și cum se numește fiul lui? Spune-mi, dacă știi!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

4 Cine a urcat la ceruri și cine a coborât? Cine a adunat vântul în palmele sale și cine a strâns apele în mantia lui? Cine a hotărât toate marginile pământului? Care este numele lui și care este numele fiului său? Tu o știi?

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

4 Cine s-a suit la ceruri și cine s-a coborât din ele? Cine a adunat vântul în pumnii lui? Cine a strâns apele în haina lui? Cine a hotărât toate marginile pământului? Cum se numește el și cum îl cheamă pe fiul său? Știi tu lucrul acesta?

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

4 Cine s‐a suit în ceruri și s‐a coborât? Cine a adunat vântul în pumnii săi? Cine a legat apele într‐o manta? Cine a întărit toate marginile pământului? Care este numele său și care este numele fiului său, dacă știi?

Onani mutuwo Koperani




Proverbe 30:4
31 Mawu Ofanana  

Iacov i-a zis „omului” său: „Spune-mi, care-i numele tău?” El a răspuns printr-o-ntrebare: „De ce vrei tui ca să știi, oare? Spune-mi, de ce m-ai întrebat?” Apoi l-a binecuvântat.


Te adâncești tu, în știința Lui Dumnezeu?! Ai cunoștința, Perfectă, a Celui Puternic, Sărmane om? Oare ești vrednic


Să faci ceva, când mare-I este Știința, încât stăpânește Peste înaltul cerului? Ce poți să-I faci, atuncea, Lui? Decât a morții locuință, E mai adâncă-a Lui știință! Cunoașterea pe cari o are


El leagă apa ploilor În nori; sub greutatea lor, Norii rezistă – nu se sparg.


Domnul înalță nori și-apoi, Aduce fulgere și ploi, Iar din a Lui cămară, știe Să scoată vânt și vijelie.


„Ce hotărăște Dumnezeu, Eu voi vesti, căci Mi-a vorbit În acest fel: „Ești Fiul Meu, Pe care azi L-am zămislit.


Pământu-ntreg va ști de El Și toți se vor întoarce-astfel, La Dumnezeul nostru tare. Toate familiile care Se află pe acest pământ, În fața Domnului Cel Sfânt Veni-vor ca să se închine În vremea care grabnic vine.


Căci El, pe mări, l-a-ntemeiat, Pe râuri, tare, l-a legat.


Suit-ai pe-nălțimi apoi, Unde-ai luat prinși de război; Și oameni ai luat în dar. Cei răzvrătiți veni-vor iar, Ca lângă Domnul Dumnezeu Să locuiască, tot mereu.


Dar cu suflarea-Ți, ai suflat Și-n mare, el s-a înecat. Apa, pe toți, i-a înghițit. Ca plumbul, ei s-au prăbușit, În hăul de sub unda ei.


Eu, lui Avram, M-am arătat Și lui Isac și a urmat Și Iacov. Cunoscut sunt Eu De către ei, ca Dumnezeu Atotputernic. Ei, în lume, M-au cunoscut sub acest Nume. Nu au știut Numele Meu, Adică „Domnul”, căci lor, Eu, Numele-acest, nu L-am făcut, În acea vreme, cunoscut.


Domnul, care e Făcător Al tuturor cerurilor, Acela care a-ntocmit Pământul și l-a întărit – Nu pentru a-l face-o pustie, Ci locuit voind să fie – În felu-acesta a vorbit: „Doar Eu sunt Domnul, negreșit, Și nu mai este nimenea Care să-Mi fie-asemenea!


Prin apăsare-a fost luat, După ce fost-a judecat. Cine putea a crede, oare – În vremea Lui – că de sub soare, El a fost șters, fiind lovit, Pentru că a păcătuit Întregul meu popor? Astfel,


Ascultă dar, cuvântul meu! Află că Însuși Dumnezeu, Un semn urmează să îți dea, Pe care tu îl vei vedea. Foarte curând, fecioara – iată – Va rămânea însărcinată. Emanuel, o să-l numească Pe fiul ce-o să-l zămislească. (Numele e tradus apoi, Prin „Dumnezeu este cu noi”)


Căci un Copil ni s-a născut, Un Fiu – acum – a apărut, Iar al Său umăr o să fie Sprijin – mereu – pentru domnie. Acest Copil va fi chemat „Sfetnic”, precum și „Minunat”. Îl vor numi „Dumnezeu tare” Sau „Domn al păcii”, după care Va fi chemat – luați aminte – „Al veșniciilor Părinte”.


Când vremea Lui are să vie, Mântuit, Iuda, o să fie, Iar Israelul va avea, În locuință, liniștea. Un Nume, El o să primească Și astfel au să Îl numească Toți oamenii din țara voastră, „Domnul, Neprihănirea noastră!”


Toate-Mi sunt date Mie. Eu Le am, dar, de la Tatăl Meu. Fiul, deplin, nu-i cunoscut Decât de Tatăl; și știut E Tatăl, doar de Fiul Lui Și încă de acela cui, Fiul, să Îl arate, are.


În mâini, doar Mie, mi-au fost date, De Tatăl, lucrurile toate! Fiul, de Tată-i cunoscut; Iar Tatăl e – de Fiu – știut Și de acel față de care Fiul arată îndurare Iar astfel, Tatăl, negreșit, Are a-i fi descoperit.”


Nimeni, în cer, nu s-a suit, Decât Cel care locuiește În cer, și-acuma, vă vorbește. Deci, numai Fiul omului, S-a pogorât, din cerul Lui.”


Dar iată, însă, ce spunea Neprihănirea arătată, Cari, de credință, este dată: „Să nu zici, în inima ta: „Cine, la cer, se va sălta?” (Adică cine suie, oare, Ca, pe Hristos, să Îl pogoare.)


Dacă cumva, n-ai să păzești Și dacă n-ai să împlinești Cuvintele scrise în carte – Cari fac, din astă lege, parte – Dacă apoi, de bună seamă, În urmă, nu vei avea teamă Față de-acest Nume slăvit Și-nfricoșat, întipărit În al tău Domn și Dumnezeu,


Ea nu-i în ceruri, ca să zici: „Cine, din cei ce sunt aici, O să se suie-n cer apoi, Să o aducă, pentru noi, Ca să putem s-o auzim Și-n urmă, să o împlinim?”


Precum e para focului, Așa erau și ochii Lui. Pe cap, cununi, El a purtat, Care erau de împărat. Un nume, scris, El mai avea, Pe care nimeni nu-l știa, Pentru că numele acel E cunoscut numai de El.


Îngerul a răspuns, îndată: „De ce Îmi ceri Numele? Iată, El este-un Nume minunat.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa