Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Proverbe 29:2 - Biblia în versuri 2014

2 Atunci când cei buni se-nmulțesc, Popoarele se veselesc; Dar când cel rău e-nscăunat, Poporul geme, ne-ncetat.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

2 Când se înmulțesc cei drepți, poporul se bucură, dar când stăpânește cel rău, poporul suspină.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 Când se înmulțesc cei corecți, poporul se bucură; dar când conduce omul rău, poporul oftează.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 Când se înmulțesc cei drepți, poporul se bucură, dar când conduce un vinovat, poporul geme.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 Când se înmulțesc cei buni, poporul se bucură, dar când stăpânește cel rău, poporul geme.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

2 Când se înmulțesc drepții, se bucură poporul; dar când domnește cel rău, geme poporul.

Onani mutuwo Koperani




Proverbe 29:2
16 Mawu Ofanana  

Alergătorii au pornit Și peste tot ei au vestit Porunca, după rânduială. Ea s-a vestit și-n capitală – La Susa – de s-a îngrozit Cetatea, când a auzit Ce hotărâre s-a luat. În acest timp, netulburat, Ahașveroș stătea și bea Și cu Haman își petrecea.


Când Mardoheu, plin de sfială, Ieși din curțile domnești, Cu mândre haine-mpărătești Era gătit, de împărat. Haină albastră a purtat Și-o mantie de in subțire, În care-au fost țesute fire De purpură. Pe cap purtase Cununa ce o căpătase Spre cinstea sa, de la-mpărat, Făcută din aur curat. În Susa fost-a bucurie În acea zi și veselie.


El nu-Și voiește, stăpânit – Poporul – de-un nelegiuit, Ca nu cumva cel rău să fie, Pentru popor, o cursă vie;


Când celor buni le merge bine, Și bucuria – lanț – se ține, Iar oamenii sunt fericiți; Dar când cei răi sunt nimiciți, Va fi mai mare bucurie Și strigăte de veselie Are să scoată fiecare.


Neprihăniții biruiesc Și mare slavă dobândesc; Dar când cei răi sunt înălțați, Toți se ascund, înspăimântați.


Precum un leu, răcnind furios – Sau urs flămând și fioros – Așa-i cel rău, stăpânitor Peste-al săracilor popor.


Când cei răi fi-vor înălțați, Fugi-vor toți, înspăimântați; Când pier, domnia își sfârșesc Și-atunci cei buni se înmulțesc.


Am mai văzut un lucru rău, Ca o greșeală care vine De la acel cari cârma ține:


E multă nebunie care Stă în dregătorie mare, În timp ce oamenii bogați, Să șadă jos, au fost lăsați.


Apoi, privit-am cu-ntristare La asuprirea de sub soare; Și iată, toți cei apăsați Sunt cu obraji-nlăcrimați. Nimeni, pe oamenii acei, Nu-i mângâie. Lăsați sunt ei, Pradă asupritorilor, Supuși ai silniciei lor.


Irod, de magi, s-a pomenit, S-a mâniat și-a poruncit Ca pruncii care se aflau În Betleem – care erau Băieți – de la doi ani în jos, Să fie omorâți. Hristos, Spera că va cădea atunci Ucis, odată cu-acei prunci.


Când astă veste a aflat, Irod tare s-a tulburat. Ierusalimul tot – cu el – S-a tulburat, atunci, la fel.


Din trâmbița ce o avea, Când îngerul al șaptelea A răsunat, am auzit, Glasuri, în cer, care-au rostit: „Împărăția lumii, iată, Acuma chiar, a fost luată, Trecând în mâna Domnului, Precum și a Hristosului Cari este-al Său. În acest fel, În veci, va-mpărăți doar El.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa