Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Proverbe 28:15 - Biblia în versuri 2014

15 Precum un leu, răcnind furios – Sau urs flămând și fioros – Așa-i cel rău, stăpânitor Peste-al săracilor popor.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

15 Ca un leu care răcnește și ca un urs care atacă, așa este cel rău care stăpânește peste un popor sărac.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

15 Omul rău care guvernează un popor sărac, este ca un leu răgând și ca un urs care te atacă.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

15 Ca un leu care rage și ca un urs care aleargă este cel vinovat care stăpânește peste un popor sărac.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

15 Ca un leu care răcnește și ca un urs flămând, așa este cel rău care stăpânește peste un popor sărac.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

15 Leu mugitor și urs flămând este cârmuitorul rău peste un popor sărac.

Onani mutuwo Koperani




Proverbe 28:15
19 Mawu Ofanana  

Când Menahem – într-un ținut De lângă Tirța – a bătut Tifsahul – fiind mâniat – Cu sabia a spintecat Burta femeilor aflate În acel loc, însărcinate. Lucrul acesta l-a făcut, Furios fiind, când a văzut Că porțile ținutului Nu s-au deschis în fața lui.


S-a mâniat, la vorbele Pe care i le-au aruncat, S-a-ntors și-apoi i-a blestemat, În Numele Domnului Sfânt. Îndată, la al său cuvânt, Dintr-o pădure au ieșit Doi urși, care s-au repezit Către acei copii și-apoi, Ucis-au patruzeci și doi.


Manase-n urmă a vărsat Mult sânge care s-a vădit Nevinovat, neprihănit. Pe lângă tot ce a făcut, Ierusalimul l-a umplut De sângele ce l-a vărsat, Trăgând pe Iuda în păcat.


Atunci, fiii lui Israel, De Egipteni, au fost aduși Într-o robie aspră – puși


Dar Faraon s-a mâniat Și-astă poruncă, el a dat, Poporului său: „Să luați Și-apoi, în râu să-l aruncați Pe orice prunc ce-o să se nască, Dacă-i de parte bărbătească. Pe fete-n schimb, să le lăsați – Pe ele doar, să le cruțați.”


Să întâlnești, mai potrivită E o ursoaică jefuită De pui, decât nebunul care Este cuprins de tulburare.


Precum e răgetul de leu, E furia-mpăratului; Însă bunăvoința lui Este ca roua ce dă viață Când mângâie a ierbii față.


Spaima ce este insuflată De împărat, e-asemănată Cu răcnetele leului. Cel care, supărarea lui – Voit sau nu – o asmuțește, Să afle că păcătuiește El singur, împotriva lui, Și nu a împăratului.


Atunci când cei buni se-nmulțesc, Popoarele se veselesc; Dar când cel rău e-nscăunat, Poporul geme, ne-ncetat.


Căci Dumnezeul meu Cel Sfânt Și-a întins brațul și a frânt Toiagul celor răi din fire, Nuiaua lor de stăpânire.


Cel care, în urgia lui, Popoarele pământului Le-a tot lovit peste obraz – Mereu, și nu le-a dat răgaz – E prigonit, fără cruțare. E prigonit acela care, Popoarele pământului Le supunea-n mânia lui.


Ca o ursoaică necăjită, Care de pui a fost lipsită, Asupra lor cad, pe furiș, Și-al inimilor înveliș Îl sfâșii. Îi înghit de-ndat’, Precum un leu înfuriat, Iar fiarele din câmp i-atacă, Până bucăți au să îi facă.


Și al lui Efraim popor Are să fie asuprit Și-n judecată-apoi, zdrobit, Căci a urmat – cum am văzut – Învățături ce i-au plăcaut.


Iată că toți aceia cari Sunt căpitanii ei cei mari, Cu niște lei se-asemuiesc, Care necontenit răpesc. Judecătorii ei, toți – iată – Drept lupi de seară se arată, Cari nu mai lasă – ne-ndoios – Până la ziuă, nici un os.


Irod, de magi, s-a pomenit, S-a mâniat și-a poruncit Ca pruncii care se aflau În Betleem – care erau Băieți – de la doi ani în jos, Să fie omorâți. Hristos, Spera că va cădea atunci Ucis, odată cu-acei prunci.


Întotdeauna, treji să stați, Atenți să fiți și să vegheați, Căci diavolul, care-i mereu, Al vost’ potrivnic, ca un leu – Care răcnește-nfuriat – Vă dă târcoale, ne-ncetat, Și caută-n orice clipită, Pe cineva, ca să-l înghită.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa