Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Proverbe 24:20 - Biblia în versuri 2014

20 Căci cel de rele făcător, Lipsit este, de viitor.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

20 căci cel rău nu are niciun viitor, iar candela celor răi se va stinge!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

20 pentru că cel rău nu are niciun viitor, iar lumina lui se va stinge!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

20 Căci nu este viitor pentru cel rău și candela celor vinovați se va stinge.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

20 Căci cel ce face răul n-are niciun viitor și lumina celor răi se stinge.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

20 căci pentru cel rău nu va fi viitor. Candela celor răi se va stinge.

Onani mutuwo Koperani




Proverbe 24:20
15 Mawu Ofanana  

Cel cari, în rău, nădejde are, Va fi-nșelat și negreșit, Cu rău doar, fi-va răsplătit.


Cum că se poate întâmpla Să li se stingă candela, Să se pogoare sărăcia Și să-i cuprindă; iar mânia Lui Dumnezeu să îi lovească Și-n felu-acesta să simțească Durerea, pe acest pământ,


Pe cei răi, Domnul îi lovește Cu ploaie de cărbuni și foc Și cu pucioasă la un loc. Doar vântul cel dogoritor E partea și paharul lor,


Eu sunt cosiți ca iarba – iute – Și repede s-au veștejit, Precum verdeața. Dar tu du-te:


Spre locuința morților Merge poporul răilor, Și neamuri care au uitat De Dumnezeu, neîncetat.


Lumina omului cinstit – A omului neprihănit – Arde voios și bezna-nvinge; Candela răilor se stinge.


Nu își găsește fericirea Omul care e prefăcut; Limbă stricată de-a avut, Nenorocirea îl va paște.


Dacă cumva, un om blesteamă Pe tatăl său și pe-a sa mamă, Atunci opaițu-i va fi stins, Fiind de bezna grea, cuprins.


Priviri trufașe aruncate Și inimile îngâmfate E candela ce li s-a dat Răilor, plină cu păcat.


Pentru că este o răsplată, Iar ție nu-ți va fi tăiată


Vai, de acel care e rău, Căci parte are-n lucrul său, De roadele faptelor lui, Care sunt ale răului!


Uleiul. Înțeleptelor, Ele le-au spus: „Noi căutăm, Puțin ulei, să căpătăm. De-aceea, dați-ne și nouă Din untdelemn!” „De vă dăm vouă”,


Plângând, adevărații fii, Ai cerului Împărății, În mijlocul plânsetelor Și în scrâșnirea dinților.”


Ca valurile înspumate Care aleargă-nfuriate, Mereu, pe fața mărilor, Își spumegă rușinea lor Oameni-aceștia. Fiecare, Stele-au ajuns, rătăcitoare; Iar pentru ei, fost-a păstrată Doar negura întunecată, Și-o vor primi, pentru vecie.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa