Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Proverbe 21:29 - Biblia în versuri 2014

29 Omul cel rău într-una are Nerușinată-nfățișare; Dar omul cel neprihănit, Cărarea și-a-mbunătățit.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

29 Cel rău arată îndrăzneală pe fața lui, dar cel drept își pregătește bine căile.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

29 Omul rău se manifestă cu aroganță; dar cel integru își analizează cu atenție comportamentul.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

29 Puterea omului vinovat este în fața lui, dar cel drept își consolidează calea.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

29 Cel rău ia o înfățișare nerușinată, dar omul fără prihană își îmbunătățește calea.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

29 Omul rău are o față îndărătnică, dar cel cinstit ia aminte la calea sa.

Onani mutuwo Koperani




Proverbe 21:29
20 Mawu Ofanana  

O, de-ar ținti a mea cărare, Spre a-mplini Legea pe care Ne-ai dăruit-o! Astfel, eu


La-nvățătura Ta gândesc, Iar calea, după ea-mi croiesc.


De nevinovăția lui, Cărările-i sunt netezite; Dar răutățile urzite De omul rău – toți au să vadă – Că îl vor face ca să cadă.


Acela cari, necontenit, Se teme, este fericit; Dar inima de-și împietrește, Nenorocirea îl lovește.


Un om, care s-a-mpotrivit Mustrărilor, va fi zdrobit.


Privirea-n față îndreptată Iar ochii tăi doar drept să bată.


Cărarea, netedă, s-o ai, Și hotărât, pe drum, să stai:


Pe tânăr, când l-a întâlnit, Cu dragoste l-a-mbrățișat, Cu patimă l-a sărutat Spunându-i cu nerușinare:


Dar cine este înțelept, Fiind atâta de deștept Să înțeleagă rostul lor, Al tuturor lucrurilor? Înțelepciunea luminează Obrajii și înseninează Asprimea feței încruntate.


„Doamne, dar nu văd ochii Tăi, Care e adevărul, oare? Tu îi lovești, fără-ncetare, În timp ce ei – pot ca să zic – Precum că n-au simțit nimic. Tu-i nimicești, fără măsură, Dar ei nu iau învățătură, Ci capătă o-nfățișare Cari, decât stânca, e mai tare Și nu-nțeleg că e mai bine Să se întoarcă iar, la Tine.”


Sunt rușinați și nu sunt buni Căci săvârșesc doar urâciuni. Cu toate-acestea, nu e cine Ca să roșească de rușine. De-aceea are să se vadă Precum că ei toți au să cadă, Cu cei ce cad și răsturnați – Curând – vor fi acei bărbați, Căci Domnul are să-i lovească Atunci când o să-i pedepsească. Așa va fi căci, negreșit, Domnul e Cel care-a vorbit.”


Atunci când omul reușește, Ochi-a deschide și privește În jurul său și-a priceput Că numai rele a făcut – Iar de la făr’delegi, apoi, Se va întoarce înapoi – Omul acela – bunăoară – O să trăiască, n-o să moară.”


Așa vorbește-Acel pe care Drept Domn al ei, oștirea-L are: „La ale voastre căi luați Seama și-atent să vă uitați!


Așa a zis Acel pe care Drept Domn al ei oștirea-L are: „La ale voastre căi luați Seama și-atent să vă uitați!


Priviți atent și căutați Ca bine seamă să luați, La tot ceea ce s-a-ntâmplat Până acum, când s-a-nălțat Piatra în zidul Templului Cari se vădește-al Domnului!


Chiar Dumnezeu, Tatăl de Sus, Și Domnul nost’, Hristos Iisus, Să netezească, pentru noi, A noastră cale, pân’ la voi!


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa