Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Proverbe 21:24 - Biblia în versuri 2014

24 Se cheamă batjocoritor, Cel mândru și trufaș și rău: El va trudi, în lucrul său, Aprins de a lui îngâmfare.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

24 „Batjocoritor“ este numele celui mândru și arogant, al celui ce acționează cu aroganța mândriei.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

24 Cel mândru și arogant se numește sarcastic. El are un comportament sfidător și plin de impertinență.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

24 Cel care acționează cu trufie și aroganță se numește prezumțios, înfumurat și batjocoritor.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

24 Cel mândru și trufaș se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngâmfării.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

24 Mândru, îngâmfat, batjocoritor, este numele celui ce lucrează cu mândrie și îngâmfare.

Onani mutuwo Koperani




Proverbe 21:24
15 Mawu Ofanana  

Fericit e omul care, Cu cei răi, nu stă la sfat, Nu-și lasă-ale lui picioare Pe cărarea de păcat A celor fără de lege, Păcătoși, răufăcători; Să se-așeze, nu-nțelege, Cu cei batjocoritori, Pe-al lor scaun. El găsește –


„Până când oare, proștilor, Prostia doar o s-o iubiți? Iar voi cei cari batjocoriți, Când încetați a vă plăcea Batjocura, și-asemenea, Nebunii când au să sfârșească, Știința, să o mai urască?


‘Naintea morții, e mândria; Iar a căderii e trufia.


Pieirea este anunțată De inima înfumurată; Smerenia, însă, viețuiește Și-n fața slavei ea pășește.


Pedepsele se pregătesc Pentru cei cari batjocoresc; Iar ploaia loviturilor, Spinărilor nebunilor.


Nebunul, în gând, ne-ncetat, Nu va avea decât păcat; Iar omul batjocoritor, O scârbă le e tuturor.


De cei care batjocoresc Își bate joc, dar har primesc Toți cei smeriți. Vor moșteni


Ochii trufași, limba ce spune Minciuni, mâna ce a vărsat Sângele cel nevinovat,


„Am auzit de fudulia, De îngâmfarea, de trufia, De lăudăroșenia mare Pe cari mândrul Moab o are.”


Nu va mai fi asupritor; Piere cel batjocoritor, Pentru că este nimicit Cel care e nelegiuit.


Cunosc marea înfumurare, Pe cari mândrul Moab o are. Am auzit de fudulia, De semețire, de trufia Pe care veșnic le arată Inima lui cea îngâmfată.”


Precum e cel semeț sau beat, Neliniștiți s-au arătat Cei mândri, căci gurile lor, Spre locuința morților, Necontenit, se tot lărgesc. Nesățioși se dovedesc, Precum e moartea, căci ar vrea Să strângă – dacă ar putea – Popoarele neamurilor.


Irod, de magi, s-a pomenit, S-a mâniat și-a poruncit Ca pruncii care se aflau În Betleem – care erau Băieți – de la doi ani în jos, Să fie omorâți. Hristos, Spera că va cădea atunci Ucis, odată cu-acei prunci.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa